BIRD NEST - partea a doua. Testarea

BIRD NEST - prima parte


Nea Nelu, etern votant PSD, este profilul perfect al candidatului pentru testarea BIRD NEST. N-a avut niciodata un loc de muncă, trăiește din ajutorul social și ce mai pișcă pe lângă. Într-o eternă căutare de sponsorizare pentru o țuică mică și o țigară, iată-l în această târzie zi de noiembrie aterizat intr-una din camerele din MIT, dincolo de care BIRD NEST clipocește molcolm. 

Motanul Bob, în colțul lui, îl privește printre gene, apoi se întinde zgomotos și, indignat de mirosul greu emanat de vizitator, părăsește demn încăperea. Din nefericire însă, toată aroganța i se duce naibii când dă cu capul de piciorul mesei alergând după spotul roșu apărut brusc, al laserului lui Janosz, în chicotelile acestuia din urmă.

Pop Cornel oftă greu, dar își înghiți remarca. Se întoarse zâmbind strâmb către nea Nelu, oferindu-i o șapcă având emblema MIT pe cozoroc.

-    Ține nea Nelu, e obligatoriu să o porți în clădire.

Șapca însă e căptușită de senzori care îi vor măsura activitatea cerebrală în timpul testului.

Pop Cornel începu cu grijă folosind întrebările de referință

-   Ia zi nea Nelu, cum merge treaba?

-   D-apoi cum să meargă dacă nu prost, răspunse acesta bănuitor. Zgârciobul ăla a lu Tase nu vrea să mai dea una mică, cică dacă n-am bani atunci să îi dau cu mătura prin curte. Da ce-s io? Prostu lui? Sunt sclavu lui sa ce mă-sa crede ca sunt? Să dea nevastă-sa, că și așa se crede doamnă! Ce dacă e profesoară? Și-a uitat lungu nasului curva dracu care este... La muls vaca, acolo îi locul, nu cu fustă la școală... Ce i-o învăța și pe ăia pe acolo, numa prostii le bagă în cap...

Și Toderică cică să vin la el ca are de dat la sapă și nu poate singur că are cu spatele, alea...cum îi zice... îl ține în spate... Da, zic io, ce-mi iese? Păi, zice, mâncare, băutură și 50 de lei. Păi și, zic io, ce dai de băut? Că aia e temelie, nu? Râde satisfăcut. Și zice că apă minerală, suc, de astea.. Păi bă, m-a făcut mama prost sau cum să beau apă? L-am băgat în p..zda mă-si de jegos. Și ia zi, dacă m-ai chemat p-aci... Dai una mică ceva, sau?...

Din camera de alături, Janosz privi diagramele. Bă, ăsta e jale, gândi cu tristețe... abia saltă ceva indicatorul... Pământ nu alta...

La un semn discret al lui Pop Cornel, Janosz porni modul de testare. LEDurile verzi indicau setarea de creștere a inteligenței, pe raza a câțiva metri.

Nea Nelu se opri din perorat de parcă ar fi lovit un zid. Scutură capul năuc, privi la Pop Cornel și salută cu respect:

-   Bună ziua dle inginer, mă bucur să vă revăd.

Pop Cornel îl privi lung apoi, încet, îi adresă următoarea întrebare din test

-   Ia zi nea Nelu, cum stă treaba cu țara asta? Pe cine ar trebui să votam acum la alegeri?

-  Iaca, cum să stea? Se scărpină la ceafă nea Nelu... Nu stă bine... Că avem nevoie de locuri de muncă, și de oameni onești să fie sus acolo. Păi tot cu hoți și cu de-ăștia, nu avem cum să ne facem bine. Păi cum, hoțul la hoț trage... Dacă   alegi hoți, păi să te aștepți să te fure, nu? Da sunt și oameni buni care or să fie pe listă, apăi nu numai trandafiri, nu? Și râse cu toată inima. Mai dăi în muma lor că destul din 90 încoace ne-au tot furat... să scăpăm dracu de ei, arză-i-ar...

În seara târzie, în timp ce toastau un pahar de vin, Pop Cornel mai că l-ar fi pupat și pe Bob de fericire... Alături, BIRD NEST aștepta liniștit în stand by momentul care îl va umple de glorie.

Pentru că acolo, din ce în ce mai amenințător în ultimii ani, pândește Chupacabra. Dușmanul de moarte al lui MIT, Janosz și Pop Cornel, descoperit în urmă cu 5 ani cu ajutorul lui Jack "Ass" Laurel, adjunctul CIA...

BIRD NEST Mahmudia Institute of Technology (MIT) - prima parte și totuși o continuare

Au trecut 4 ani de la ultimele aventuri ale prietenilor noștri, Pop Cornel și Janosz Vattacukor. Așa cum vă amintiți, i-am lăsat în Mexic, față în față cu Chupacabra. Sarcina lor, singurul lor țel de atunci încoace, a fost căutarea unei arme cu care să îl contracareze pe acesta și tot ce semnifica el: Prostia umană și efectele ei asupra societății prin procesul de votare .

Și iată că, efortul lor a dat, se pare, roadele așteptate. În fața lor, clipocind palid, se află cea mai de preț invenție realizată vreodată de bravii angajați ai MIT.

Sediul MIT, Mahmudia. O seară blândă de toamnă, de început de octombrie 2016.

Într-un colț, retras, noul membru al familiei de la MIT, un motan birmanez pe numele său Bob, este întruchiparea lenei absolute. 

Din când în când, distrat, Janosz apasă butonul pointerului său laser luat cu 5 lei din Mamaia, momente în care Bob iese brusc din apatie și sare ca nebunul după luminița roșiatică.

- Încetează, pentru Dumnezeu! Nu pot să mă concentrez cu idiotul ăsta sărindu-mi printre picioare! își ieși Pop Cornel din fire. Serios, ce ți-a trebuit să ne pricopsești cu ghemul ăsta de purici?

- N-are purici, șefu, știți că îl duc regulat la veterinar, se apără Janosz. Am citit pe undeva că pisicile au un rol important în eliminarea stress-ului și știți cât avem nevoie de așa ceva, mai ales de când….

Privirea scurtă a superiorului său îi reteză pledoaria, dar Pop Cornel era perfect conștient de importanța celui mai recent echipament al lor. LEDurile galbene, neutre, indicau că aparatul era în modul mentenanță. Încă 3 săptămâni și puteau începe testele preliminare. Întâi cu un singur individ, apoi…

Întunecat, Pop Cornel apăsă butonul de start autodiagnoză. Ecranul de boot derulă rapid apoi se afișă

BIRD NEST – Loaded successfully.

…..

Dar ce se ascundea de fapt în spatele acestei abrevieri? Ce era acest conglomerat de fire, LEDuri, monitoare și tot software-ul din spatele lor? Și, cel mai important, cum avea să lupte împotriva Chupacabra?

BIRD NEST este prescurtarea de la Bipolar Intelligence Reduction or Development by NEuronal STimulation.

Este vorba de creșterea inteligenței unei populații prin stimularea celulelor creierului, intensificând de căteva ori activitatea acestora. Era de așteptat o dublare a IQului pentru o perioadă de maxim căteva ore, cât ar fi rezistat bateriile la consumul uriaș de energie. Scopul este declanșarea acestuia la 7 dimineața în ziua votului pentru parlamentare, astfel încât IQul alegătorului traditional de PSD să crească brusc și astfel să evite votarea acestui partid.

Erau și câteva probleme pe care specialiștii noștri nu reușiseră să le preîntâmpine.

Prima și cea mai importantă era energia necesară. Aceasta era atât de mare, încăt bateriile special construite o acumulau in circa 4 ani pentru a asigura o eliberare a acesteia în numai câteva ore. Deci era o singură declanșare posibilă, o singură șansă în ziua decisive.

A doua problemă era legată de însuși modul de funcționare, și anume modul de compensare. Altfel spus, pentru a mări inteligența să zicem, înspre Nord Vest cum ar trebui orientată din Mahmudia pentru a acoperi teritoriul românesc, în același timp o va micșora în partea opusă. De aici și termenul de Bipolar din nume. Din fericire, cea mai însemnată  parte urma să se piardă deasupra mării și doar o componentă îi îi afecteze pe vecinii bulgari.

Desigur, următorul pas era testarea.

BIRD NEST - partea a doua. Testarea

O noua inventie - Episodul 2

Pop Cornel si Janosz priveau dindaratul tufisurilor padurea de tepe asternuta in fata. Cronologiul arata anul 1459, iar in fata lor ar fi trebuit sa fie curtea Domneasca a Tirgovistei, in prima zi a Pastelui. Ziua in care Vlad Tepes se hotarise sa se razbune pe boierii tradatori, responsabili de moartea tatului si a fratelui sau mai mare. Asta insemna ca reusisera sa produca falia temporala, numita Pop-Vattacukor, si pentru prima data sa faca o calatorie in trecut!

In mod uimitor insa, Pop Cornel nu parea sa exulte de bucurie. De parca nu ar fi avut nici o indoiala asupra functionalitatii faliei, parea mai mult preocupat sa se asigure ca este exact in momentul planificat inapoi in timp. Mai arunca o privire grabita catre vinzoleala din jurul tepelor apoi ii facu semn lui Janosz sa seteze aparatul pentru revenirea in present.

“Totul merge ca pe roate baiete…. Totul merge ca pe roate”, gindi el tirindu-se inapoi, umar la umar cu Janosz.

Spre deosebire de seful sau, Janosz tremura pur si simplu de emotie. “Cel putin premiul Nobel… Vom fi inca si mai cunoscuti ca pina acum… Iar implicatiile sint de-a dreptul fantastice! Vom putea sa corectam greselile majore ale istoriei…. Dar cite si mai cite nu putem face! Poate chiar vom reusi faza a doua, a calatoriei in viitor!

Se uita cu un respect adinc la seful sau, a carui teorie privind producerea de microgauri negre multiple pentru generarea faliei temporale fusese absolut geniala.

-  E timpul sa afcem publica descoperirea, baiete, zimbi Pop Cornel

-  Catre Academia Oamenilor de Stiinta, Organizatia Inventatorilor. Forurile internationale… pregatesc imediat comunicatul! se grabi Janosz insufletit.

-  Nu baiete…. Zimbetul lui Pop Cornel deveni  si mai subtire. Anunta-l te rog pe senatorul Mardare.

NUMAI pe senatorul Mardare. Este foarte important (si accentua “important”) ca nimeni altcineva sa   nu stie, inca, de inventia noastra.  

O noua inventie - Episodul 1

Horea privea ginditor catre zidurile Devei, unde nobilii se baricadasera cu intariri puternice.  Grea sarcina sa patrunda! Rasculatii, impreuna cu Closca si Crisan, asteptau rabdatori semnul lui, incredintati de talentul sau de comandant.
Printre rinduri se isca o vinzoleala… se pare ca unul dintre tarani tinea mortis sa isi croiasca drum pina la Horea.  Acesta facu semn si oamenii se desfacura in laturi, lasindu-l pe strainul in haine ciudate sa se apropie.
Acesta se opri la citiva pasi departare, se sprijini cu miinile de genunchi citeva clipe sa isi capete rasuflarea, apoi se indrepta mindru si se prezenta:

-   Mardare Alecu, zise  si intinse mina… Presedintele Asociatiei 341 din Colentina… Ruda cu deputatul Mardare.. Ma rog, nu stiti dvs… e mare stab la guvern.

 

Domne, trebuie sa va felicit, sinteti cel mai tare! Daca ati sti cum astia cu bani nu vrea  sa plateasca la intretinere… Niste nesimtiti, facu cu lehamite din mina… Da’ ma bucur sa vad cum ii aranjati pe astia din vremea voastra. Sa stiti domne, nu ne-ar strica sa veniti in secolul nostru. Da’ mai bun ar fi Tepes.  Ati auzit de Tepes, nu? intreba grijuliu. Ca stiu ca bozgorii astia nu va lasa la scoala. Ei stie ca noi sintem mai destepti ca ei, nu vrea sa ne ridicam domne. Si acu e la fel, da’ lasa ca le aratam noi lor! Isi umfla bombastic pieptul: Ca miine intram in Budapesta daca ne mai supara! Ce, e de capu’ lor? Sa ii inveti minte mai Horica tata, asa le trebuie .

Horea il fixa uluit… De unde mai rasarise si aratarea asta?... Horica? El, capetenia rasculatilor?

Apoi incruntindu-se, se intoarse catre Closca si Crisan:

- Fratilor… Ori ii bolund, ori ii trimis de-al grofilor sa ne afle gindurile… duceti-l sa il puneti dupa gratii… Mereuas numa, sa nu devina mai rau, ca ii cam sticlesc ochii… Cred ca s-o tipat in cap, ori acu ori l-o tipat ma-sa cind era prunc…

…………………..

Janosz Vattacukor dadu sonorul mai incet la televizor si se intoarse catre Pop Cornel.  Acesta  batea darabana in bratul scaunului in timp ce colturile buzelor ii zvicneau din cind in cind. Cei doi se aflau intr-unul din birourile celebrului MIT (Mahmudia Institute of Technology), binecunoscutul si invidiatul centru de cercetare.

-  Credeti ca are legatura cu noi, sefu? Intreba Janosz timid.

- Mai mult ca sigur baiete… Mai mult ca sigur… raspunse Pop Cornel privind tinta chipul crainicei care isi continua imperturbabila pe muteste, buletinul de stiri dupa ce anuntase disparitia in conditii necunoscute a intregului guvern, precum si a majoritatii parlamentarilor.

Aceasta minune de neinteles...

Sosind de dimineata la serviciu, Janosz il gasi pe Pop Cornel sezind picior peste picior in fotoliu si fixind ginditor un punct nedefinit in spatiu. Dadu sa treaca mai departe spre biroul lui, neindraznind sa il deranjeze, cind remarca lui Pop il opri locului:

 

- Stii Janosz, nu incetez sa fiu fascinat de aceasta minune...

- ...Minune sefu?...

- Gindeste-te... Miliarde de neuroni interconectati, strabatuti de flux informational, interpretind, anticipind, coordonind actiuni intr-un mod pe care abia incepem sa le intelegem... Cu o putere de calcul colosala, luind decizii inainte ca macar planul constient sa realizeze premisele. Cu rezerve nebanuite de energie ce sint stimulate la nevoie pentru a-ti salva viata de exemplu...

- Da sefu', intr-adevar, creierul este o minune extraordinara, zise Janosz bucuros, derulind orele de Discovery Science petrecute in fata televizorului.

- Ce treaba are creierul cu minunea? intreba Pop Cornel nedumerit. Este intr-adevar o masinarie extraordinara, dar perfect cognoscibila, daca nu pentru noi astazi, cu siguranta pentru savantii de miine. Nu, nu la creier ma refeream ca ma fascineaza.

- Dar... la ce atunci? Janosz era complet in ceata.

 

Pop Cornel cazu inapoi in reverie:

- Nu pot sa ma opresc din uimirea provocata de faptul ca, posesori ai unui asemenea instrument remarcabil, perfect adaptat pentru a face fata oricarei provocari, dezvoltat in atitea confruntari cu mediul, totusi milioane de romani ne-au adus in situatia penibila de a avea de ales intre un Ponta si un Basescu...

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje


„Trebuie neaparat sa vorbesc cu nebunul asta”, gindi imparatul. „Asta e culmea, ultima lui prezicere deja ma da pe spate”. „La ce oare ar trebui sa ma intereseze pe mine ce se va intimpla peste 8 baktuni (cind o fi aia, naiba stie... iaca na daca nu mi-a placut la scoala). Dar daca hotomanul asta de Mare Preot se apuca sa bata cimpii, va trebui sa sacrific pe cineva”. Ofta. Sincer, l-ar fi sacrificat cu placere pe Marele Preot Zipacna fara cine stie ce pretexte savante. Trebuie sa se gindeasca la ceva in sensul asta, neaparat. Prea il calca pe nervi.

Hunab Ku cobori in sila cele 400 de trepte, insotit de suita imperiala (din care din fericire faceau parte si cele 3 noi neveste – cel putin pe ultima uuuuuf...  n-avea de gind sa o schimbe anul asta) si se indrepta spre inchisoarea oficiala.

Gukumatz il intimpina cu aceeasi privire ratacita pe care i-o cunostea si care, nu stia de ce, ii impunea respect.

-          Ia zi tata, care e treaba? Wazzup? facu smechereste imparatul, incercind sa dea un ton mai de gluma. Marele Preot tusi infundat in semn de protest.

„Mda”, se incrunta Hunab Ku. „Mare brinza sa fii imparat daca nu poti sa ai colo o placere. Las'ca mai vedem noi”.

-          Ce e cu ultima prezicere? continua pe un ton oficial, demn de un mare conducator ce se afla.

Gukumatz il fixa si spuse balmajit:

-          Am vazut viitorul pina la sfirsitul timpului. Dincolo de maya, omenirea va evolua si va involua, oameni importanti vor aparea si disparea, mari descoperiri se vor afla, iar omul va ajunge dincolo de ceruri. Dar mai departe este sfirsitul. Caci semnele au aratat ca lumea nu va mai fi.

-          Si cind va fi asta, prietene? Intreba curios Hunab Ku.

-          La sfirsitul celui de-al optulea baktun, decreta Gukumatz.

Incurcat, caci atit aflase si el deja, imparatul se indrepta spre Marele Preot.

-          Cind inseamna asta?

      -       Peste 2048 de ani, inaltimea ta, se inclina acesta ca sa isi ascunda dispretul fata de lipsa de cunostinte elementare de matematica ale prea slavitului.

      -       A, da, stiam. Pai atunci nu e asa grav. N-o sa te sacrificam, draga Gukumatz, pentru ceva ce se va intimpla mai tirziu. Dar iti dai seama ca nici nu pot inchide ochii la asta, ce va zice lumea? Ca permit sa se raspindeasca panica? Asa ca te voi exila in Nordul indepartat, in tinutul gheturilor, peste strimtoare. La ce frig e pe acolo, nu cred ca locuitorilor din zona le va pasa prea mult de ... orice vei mai prezice peste 2048, 3072, 4096 sau alti multipli de 2 ^10 de ani. Sa fie la ei acolo.

      -      Gata, facu vesel imparatul, am rezolvat-o si pe asta.

O idee geniala ii veni deodata. Se intoarse brusc spre Zipacna si ii spuse:

-          Mare Preot, te insarcinez sa il conduci pe Gukumatz pina la locul exilului. Numai in tine am incredere, continua mieros. Stiu ca ma pot..hm-hm... baza pe tine. Iti dau bani de drum si sa ai grija la canibali! N-am vrea sa ne lipsim de prezenta voastra atit de ..hm... draga noua.

Savura o clipa satisfacut uitatura complet imbecila pe care i-o arunca Marele Preot apoi, intorcindu-se catre nevasta preferata, ii facu cu ochiul. "High five baby!" Toate se aranjasera cum nu se poate mai bine...

---------------------------------

Gukumatz, ramas din nou singur in camaruta lui, se gindi: "Trebuie sa ajung in munti sa las mesajul pentru cei ce vor veni... I-am vazut pe cei doi ce pot intoarce soarta lumii..."

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Mai aveau cel putin 1 ora pina la imbarcarea catre Mexic via Heathrow, asa ca Pop Cornel cauta din ochi un scaun liber. Mormai nemultumit. La cite mii de euro il costau biletele pentru el si Janosz, ar fi apreciat macar o priza de alimentare si un wireless. Dar nu, capsomanii astia de au proiectat aeroportul s-au gindit ca toti nu au altceva de facut decit sa se zgiiasca bovin pe geam la avioane, la ce le-ar folosi o amarita de priza? Cit despre wireless, in afara de Viena putea sa dea cu tunul si nu ar fi gasit asa ceva nicaieri in lume. Decit contra muls cardul.

Janosz privea cu coada ochiului si putea ghici ca seful lui nu e in cele mai bune toane pentru a fi abordat. Il rodea curiozitatea sa stie ce era cu documentul cu pricina, dar se pare ca trebuia sa mai astepte. Pop, la nervi, era o bomba cu ceas care astepta doar un prilej sa explodeze.

Se asezara intr-un final pe doua locuri si Pop scoase laptopul incercind sa profite de putinul timp permis de baterie. In acel moment, se apropie un tinar zimbitor care se protapi in fatal lor si incepu:

-                      Dati-mi voie sa ma prezint, as dori sa va aduc la cunostinta oferta bancii noastre in ceea ce priveste un instrument de plata…

Pop Cornel zimbi subtire. In sfirsit, victima asteptata statea nestiutoare in fata lui. Treizeci de secunde mai tirziu, orice zimbet pierise de pe fata tinarului, care isi cauta déjà alti musterii la mai mult de 5 porti distanta.

Nesperat, Janosz intrezari prilejul. Deschise gura, dar inainte sa apuce a rosti ceva, Pop se intoarse spre el si ii sopti:

-                      Sintem pe urmele unei descoperiri revolutionare. Documentul fotografiat de tine contine afirmatia  ca in prezicerile mayase nu e vorba de sfirsitul lumii, ci e ceva mai abstract… s-ar traduce prin sfirsitul unui fel de a fi, dar nu sint sigur de sens. Traducerea aproximativa ar fi “sfirsitul erei asa cum a fost cunoscuta”. Trebuie sa ajungem intr-un anume loc indicat in document, unde s-ar afla solutia acestei enigme. Acolo este esential sa intelegem despre ce e vorba si sa impartasim lumii adevarul.

-          Si ce ne asteptam sa gasim acolo? sopti la rindul lui Janosz.

Pop ridica din umeri fara a mai raspunde. Ar fi vrut sa aiba macar cea mai vaga idee.

-----------------------------

Doua zile mai tirziu, cei doi eroi ai nostri se indreptau cu o harta locala in mina spre o zona pustie din Sierra Madre. Insecta de marime unei albine plana nehotarita deasupra lor, apoi deodata localiza punctul asteptat pe gitul lui Janosz, se repezi, intepa si se ridica rapid.

Janosz se pocni cu sete, dar prea tirziu. Tintarul ala urias sau ce o fi fost isi luase deja zborul. La naiba cu zburatoarele astea, parca trecusera cu toate pe la Cernobil, asa erau de imense.Ofta. Ii era dor de un tintar romanesc, care sa bizie asa finut, si nu sa le ciuruie cortul cum li se intimplase peste noapte.

-------------------------------

La o inaltime sigura in aer, insecta desfasura o mini-antena si initie protocolul de comunicatie prin satelit. La celalat capat, datele incepura sa curga pe server. Un angajat sobru, la costum negru si cravata, copie totul pe un memory stick si se indrepta grabit spre sala sumbra de sedinte. Deschise usa fara sa bata, intra si inmina stickul barbatului uscativ cu ochelari, apoi, fara un cuvint, lua loc alaturi de acesta si apasa butonul ce degaja cortina depe ecranul panoramic.

Uscativul nu era numeni altul decit Twy „Light” Sagason, seful CIA, iar sobrul Jack „Ass” Laurel, adjunctul sau.

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Împăratul şedea tolănit pe covorul gros, în timp ce îşi mîngîia plictisit penele din coroană. Nimic deosebit pe ziua de azi, nimic pe cea de ieri… Ce mai viaţă de împărat era şi aceasta… Să mori de plictiseală şi altceva nimic. Căscă, se ridică şi se duse spre ieşire. De aici, din vîrful piramidei imperiale, putea vedea tot oraşul, precum şi pe locuitorii ca nişte termite mărunte ce mişunau întru slava Sa. Toţi se opriră ca fulgeraţi cînd îl zăriră şi se prăbuşiră prosternaţi la pămint. Doar el era Hunab Ku, descendentul Zeilor, El însuşi un Zeu printre muritori. Hunab făcu alene din mînă o jumătate de salut, ce fu întîmpinată oricum de urale puternice. Se gîndi că poate nu ar strica să coboare la o plimbare, dar cînd îşi aminti ca erau 400 de trepte pînă jos şi, mai ales, pînă sus la întoarcere, îi pieri cheful. Poate mîine...  Oare să ordone o execuţie ceva? Dar pe ce motiv? De plouat ploua regulat, recolta era bogată, oamenii erau mulţumiţi... Sau poate că ploua prea mult? Hmmmm...

Văzu o furnică ce luă în piept primele trepte. Miji ochii să vada cine se apropia, dar se învioră curînd cînd recunoscu penele verzi ale Marelui Preot Zipacna.

-  Popocatepetl, Măria ta! gîfîi acesta peste o oră în faţa împăratului. Expresia uzuală de salut îşi trăgea numele de la vulcanul care pufăia de secole dînd bineţe localnicilor. Sau poate că vulcanul îşi luase numele de la salut. Nimeni nu ştia exact şi, de fapt, nici nu interesa pe nimeni.

- Popocatepetl Zippy dragă!, exclamă vesel acesta. Ce veşti ai din partea iubitului meu popor? Ce mai e nou acolo jos, printre muritorii de rînd?
Marele Preot încă îşi mai trăgea răsuflarea. La vîrsta lui, urcatul nenorocitelor astea de trepte îl seca de energie. „ Cine o fi fost idiotul care le-a făcut” gîndi, „luaşi-ar în fiecare zi 400 de vergi la fundul blestemat pe lumea ailaltă”.

- Măria ta, Soarele nostru! Trebuie să discutăm despre soarta lui Gukumatz!

Împăratul se foi neliniştit. Acest Gukumatz era considerat de unii un nebun inofensiv, alţii însă credeau cu tărie că este un element subversiv ce are ca singur scop distrugerea întregii civilizaţii Maya.  Se apucase vasăzică, de capul lui, fără a fi măcar preot, să întocmească un calendar ce se întindea pe milenii şi în care, de capul lui aşa, prezicea dispariţia pînă şi a ultimului picior de mayaş. În acest moment, deşi aruncat în închisoare, nu încetase să lucreze la calendarul său, adăugînd noi şi noi ciudăţenii la predicţiile lui.

-  Ce e cu Gukumatz? Ce a mai făcut?

- Trebuie executat Măria ta, făcu fioros Zipacna. Lumea începe să vorbească. Trebuie dat un exemplu. Dacă se vor răscula?

- Vrei să spui că se pot răscula împotriva mea, Zeul lor, Soarele lor? răcni împaratul. Poate tu eşti acela care trebuie executat, stimabile Mare Preot!!. Pufni încîntat în sinea lui văzîndu-l pe Zippy chircindu-se de spaimă. „Ei hai că ziua asta nu e atît de proastă cum părea”, se înveseli, dar nu lăsă să se vadă nimic în afară.

- Nimeni nu se atinge de Gukumatz! Voi cugeta la soarta lui, iar decizia mea va fi lege!

Zipacna icni într-o plecăciune grăbită şi o zbughi atît de repede la vale pe scări încît de mirare că nu se duse de-a berbeleacul pînă jos.

Gukumatz îşi plimbă privirile rătăcite pe cerul înstelat. Fixă sticlos o cometă ce traversă rapid bolta, se aplecă şi scrijeli grăbit cu băţul în podeaua de pămînt.

Făcu ochii mari, se sprijini de perete şi îsi spuse: „ Nu se poate! Nu se poate! Pînă aici... scăpare nu mai e...”

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

-  Ai găsit? bătu nerăbdător din picior Pop Cornel.

Janosz îşi trase cu greu răsuflarea. ”Bună dimineaţa şi ţie, cum a fost călătoria, că eşti pe drum de 24 de ore” de parcă drumul de la Murmansk la Mahmudia era floare la ureche. Era nebărbierit de nu mai ştia cînd şi ar fi dat orice pentru o cafea fierbinte. Ruşii ăştia,  ştiu să bea ca nişte diavoli, dar de o cafea adevărată nu aveau habar. Se trezeau din mahmureală cu altă beţie...

Dar ce căuta prietenul nostru Janosz atît de departe? Ce legătură putea să fie intre celebrul Institut din Mahmudia şi un loc atît de îndepărtat? Iată ce vom afla cît de curînd...

Pop Cornel lucra la o nouă teorie referitoare versiunea mayaşă a sfîrşitului lumii. Ceva îl intriga în traducerea oficială a textului, dar nu avea nici o dovadă. Şi totuşi, îl zgîndărea un puternic sentiment că ceva lipseşte.

După nopţi nedormite, în cutia poştală sosi un mesaj anonim care îl puse pe jar. Acesta îl informa ca în Murmansk ar exista în muzeul local o scriere ce ar putea schimba complet părerile concepute deja despre evenimentele descrise de mayaşi. Ataşată era o poză neclară a ceea ce părea a fi o tăbliţă din piatră similară celor folosite de civilizaţia disparută sud-americană. Cine şi de ce îi trimisese mesajul, era dincolo de aria de interes a lui Pop Cornel. Se putea ocupa de asemenea amănunte sîcîiitoare şi mai tîrziu. Iată deci că Pop îl urcase pe Janosz în primul avion cu destinaţia Moscova, urmînd ca de acolo să se descurce cum o şti pînă la graniţa cu eschimoşii, cu bugetul redus de care beneficia Institutul.

Găsise Janosz ceea ce trebuia? Iată ce murea să afle odată şi Pop Cornel.

Janosz scoase cardul din aparatul foto, îl introduse în laptop şi direcţionă documentul catre imprimantă la rezoluţie maximă. Pe măsură ce informaţia apărea, Pop Cornel o sorbea rînd cu rînd. Nu încăpea îndoială, scrierea era mayaşă. La sfîrşit, exclamă puternic:

-  DA!!! Apoi se întoarse către Janosz:

- Pregăteşte-te, plecăm in America de Sud!!!!

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Energia si chinezii

Hm…mormăi încruntat Pop Cornel, apoi işi desprinse privirea de la microscopul electronic.

-       Janosz, tu crezi in viata de apoi?

Janosz se uită chiorîş la şeful lui. Oare ce mai cocea de data asta? Chiar şi cind erau in mijlocul unor lucruri atit de serioase ca experimentarea teleportării.

-       Aşa şi-aşa… Adică, mi-ar plăcea sa existe, dar nu prea sint dovezi sa ma convingă.

-       Ce zici de chestia cu conservarea energiei? continuă Pop Cornel lipindu-şi din nou ochiul de microscop.

-       Păi… Are o logică, nu? Daca energia nu dispare, atunci după moarte ea trebuie sa se ducă undeva, şovăi Janosz.

-       Hm… Si asta inseamnă ca ar trebui sa aibă vreo urmă de inteligenţă? Şi  cînd bat din palme transform energia în zgomot… şi totuşi nu am auzit de zgomot inteligent…

“Clar mă ia peste picior” gîndi Janosz şi se hotarî să nu se lase cu una cu două.

-       Dar, dacă energia se conservă, inseamnă ca este o constantă. Dat fiind ca se nasc mai multi oameni decit mor, care ar fi urmarea? “Ha! Acum sa te vad sefu’”

Pop Cornel zîmbi ascuns de microscop. Discuţia mergea exact pe făgaşul prevăzut.

-       Ar insemna că energia pe individ ar trebui sa scadă, nu? aruncă în treacăt o privire spre Janosz

Janosz avea senzaţia că şeful său urma sa ii dea o replică zdrobitoare.

PopCornel ridică în sfîrşit ochii şi începu:

-       Ai auzit de ultimul studiu al cercetătorilor britanici, referitor la explozia demografică chineză? Apoi, fără să aştepte răspunsul negativ, continuă:

-       Statistic s-a dovedit că cei mai multi copii chinezi se nasc în martie. Prin urmare , este normal să scadă dramatic energia totală, prin urmare (îl ţintui triumfător pe bietul Janosz) aşa se explică astenia de primavară!

_______________

Batrina işi aruncă mîinile in aer, scutură palmele de citeva ori şi, in faţa privirilor înspaimintate ale femeii ce o platise sa invoce spiritual soţului decedat, strigă înfiorator:

-       Te invoc, spirite! Arată-te privirilor mele!!!!

Din pîcla fumului de ţigară ce plutea gros in cameră, începu să se inchege o imagine inceţoşată. Părea o figură umană cu ceva ce arăta ca o etichetă imensă atirnată de spate. Pe măsură ce devenea din ce in ce mai clară, batrina desluşi scrisul si bolborosi: Doamne Dumnezeule, asta ce o mai fi însemnînd???

Pe etichetă scria mare si citeţ: Energy Made in China

Pop Cornel si circumvolutiunile

De dimineaţă, Pop Cornel se trezi cu o îngrozitoare durere de cap. Luă un Nurofen (nici nu ştia că are aşa ceva în casă, el nu suferea de nimic) , îşi aruncă apă rece pe faţă şi se privi in oglindă. Dumnezeule, ce ochi tulburi… Dacă nu ar fi fost abstinent convins, s-ar fi bănuit singur că a întrecut măsura cu băutura.

În fine… Trebuia să ajungă neapărat la Institut, azi era ziua în care testau laserul de mare putere, inventie a specialiştilor de la Mahmudia.

……

Janosz Vattacukor verifica ultimele detalii ale noii structuri nanometrice puse la punct de institut.

Privind în treacăt către intrare, înlemni. Şeful său, iubitul Pop Cornel, sta rezemat de cadrul uşii, galben ca lămîia.  Nu îl mai văzuse aşa de cînd bănuise că s-a întilnit cu cei doi extratereştri deghizaţi în poliţisti.

-          Cum merge cu testarea laserului? murmură abia auzit Pop Cornel

Uluit, Janosz bîigui:

-          Care laser, şefu’? Asta a fost acum 3 ani… Nu ştiţi că l-am folosit la alinierea fascicolului de la LHC?

-           O Doamne… Ce mi se întîmplă oare… Nu m-am simţit niciodată aşa… Simt că mi se întunecă creierii… Vocea lui Pop Cornel se auzea din ce în ce mai pierdut. Înainte de a aluneca în inconştient, mai apucă să îl audă pe Janosz strigînd disperat să cheme cineva ambulanţa…

……

Simţi că îşi revine. Deşi foarte slăbit, constată că cel puţin durerea de cap îi dispăruse. Roti cu greutate privirea şi zări doctorul ce îşi tampona broboanele de transpiraţie.

-          A fost cît pe ce să vă pierdem, exclamă acesta uşurat.

-          Ce…s-a..întimplat? articulă cu greu Pop Cornel.

-          Aţi avut un caz foarte grav de nivelare a circumvoluţiunilor. Creierul a fost puternic afectat, dar din fericire nu iremediabil

-          Dar… cum? Cum s-a..putut..întîmpla?

Doctorul nu răspunde pe loc, ci îşi căută încurcat cuvintele

-          Se pare că aţi suferit o influenţă externă. Un atac paranormal menit să vă distrugă inteligenţa. Nu aveţi nici o bănuială ce ar putea fi? A trebuit să vă ţinem 24 de ore încontinuu cu Discovery Science pe TV ca să vă recuperăm.

Pop Cornel, care se ridicase treptat într-un cot, se prăbuşi înapoi pe perna. Pentru el era clar. Mai rămînea să îl lămurească şi pe bietul doctor.

-          Ieri am ajuns tirziu acasa… Am dat drumul la televizor, din greşeală pe ProTV. Erau ştirile, dar am adormit atît de repede că nu am mai apucat să schimb canalul. Cred că am primit în somn toată doza de o oră…

-          În acest caz,suspină doctorul, sînteţi cu adevărat norocos… Restul de cîteva milioane nu au putut fi salvaţi…