Veni cumva vorba in casa despre Shogun, prilej cu care mi-am adus aminte cum am chiulit prima data in viata mea, cand adusesera cartea la Libraria Centrala si am plecat in pauza mare sa o cumpar. Pauza era de 20 de minute, timp sa alerg 10 din ele pana la librarie si inca 10 la intoarcere. Ce nu prevazusem era coada imensa care se intindea in afara pe vreo cateva zeci de metri, fara a socoti persoanele aflate inauntru. La capatul a nu mai tin minte cate ore, am pus mana pe cele doua volume, la pachet cu Carte pentru tineret, cu pretul de 70 de lei daca imi aduc aminte (era o suma maricica la un salariu mediu de 2000-2500 de lei).
Astazi poti gasi o carte oriunde, la taraba, librarie, online. Le povestesc copiilor asemenea intamplari si ei se uita ciudat la mine, neincrezatori. O perioada in care pentru a citi nu trebuia sa ai doar timpul de repaus adecvat, dar si rabdarea de a sta ore la coada. Ca pentru orice hrana in acele vremuri, fie pentru organism, fie pentru minte.