Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Mai aveau cel putin 1 ora pina la imbarcarea catre Mexic via Heathrow, asa ca Pop Cornel cauta din ochi un scaun liber. Mormai nemultumit. La cite mii de euro il costau biletele pentru el si Janosz, ar fi apreciat macar o priza de alimentare si un wireless. Dar nu, capsomanii astia de au proiectat aeroportul s-au gindit ca toti nu au altceva de facut decit sa se zgiiasca bovin pe geam la avioane, la ce le-ar folosi o amarita de priza? Cit despre wireless, in afara de Viena putea sa dea cu tunul si nu ar fi gasit asa ceva nicaieri in lume. Decit contra muls cardul.

Janosz privea cu coada ochiului si putea ghici ca seful lui nu e in cele mai bune toane pentru a fi abordat. Il rodea curiozitatea sa stie ce era cu documentul cu pricina, dar se pare ca trebuia sa mai astepte. Pop, la nervi, era o bomba cu ceas care astepta doar un prilej sa explodeze.

Se asezara intr-un final pe doua locuri si Pop scoase laptopul incercind sa profite de putinul timp permis de baterie. In acel moment, se apropie un tinar zimbitor care se protapi in fatal lor si incepu:

-                      Dati-mi voie sa ma prezint, as dori sa va aduc la cunostinta oferta bancii noastre in ceea ce priveste un instrument de plata…

Pop Cornel zimbi subtire. In sfirsit, victima asteptata statea nestiutoare in fata lui. Treizeci de secunde mai tirziu, orice zimbet pierise de pe fata tinarului, care isi cauta déjà alti musterii la mai mult de 5 porti distanta.

Nesperat, Janosz intrezari prilejul. Deschise gura, dar inainte sa apuce a rosti ceva, Pop se intoarse spre el si ii sopti:

-                      Sintem pe urmele unei descoperiri revolutionare. Documentul fotografiat de tine contine afirmatia  ca in prezicerile mayase nu e vorba de sfirsitul lumii, ci e ceva mai abstract… s-ar traduce prin sfirsitul unui fel de a fi, dar nu sint sigur de sens. Traducerea aproximativa ar fi “sfirsitul erei asa cum a fost cunoscuta”. Trebuie sa ajungem intr-un anume loc indicat in document, unde s-ar afla solutia acestei enigme. Acolo este esential sa intelegem despre ce e vorba si sa impartasim lumii adevarul.

-          Si ce ne asteptam sa gasim acolo? sopti la rindul lui Janosz.

Pop ridica din umeri fara a mai raspunde. Ar fi vrut sa aiba macar cea mai vaga idee.

-----------------------------

Doua zile mai tirziu, cei doi eroi ai nostri se indreptau cu o harta locala in mina spre o zona pustie din Sierra Madre. Insecta de marime unei albine plana nehotarita deasupra lor, apoi deodata localiza punctul asteptat pe gitul lui Janosz, se repezi, intepa si se ridica rapid.

Janosz se pocni cu sete, dar prea tirziu. Tintarul ala urias sau ce o fi fost isi luase deja zborul. La naiba cu zburatoarele astea, parca trecusera cu toate pe la Cernobil, asa erau de imense.Ofta. Ii era dor de un tintar romanesc, care sa bizie asa finut, si nu sa le ciuruie cortul cum li se intimplase peste noapte.

-------------------------------

La o inaltime sigura in aer, insecta desfasura o mini-antena si initie protocolul de comunicatie prin satelit. La celalat capat, datele incepura sa curga pe server. Un angajat sobru, la costum negru si cravata, copie totul pe un memory stick si se indrepta grabit spre sala sumbra de sedinte. Deschise usa fara sa bata, intra si inmina stickul barbatului uscativ cu ochelari, apoi, fara un cuvint, lua loc alaturi de acesta si apasa butonul ce degaja cortina depe ecranul panoramic.

Uscativul nu era numeni altul decit Twy „Light” Sagason, seful CIA, iar sobrul Jack „Ass” Laurel, adjunctul sau.

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Împăratul şedea tolănit pe covorul gros, în timp ce îşi mîngîia plictisit penele din coroană. Nimic deosebit pe ziua de azi, nimic pe cea de ieri… Ce mai viaţă de împărat era şi aceasta… Să mori de plictiseală şi altceva nimic. Căscă, se ridică şi se duse spre ieşire. De aici, din vîrful piramidei imperiale, putea vedea tot oraşul, precum şi pe locuitorii ca nişte termite mărunte ce mişunau întru slava Sa. Toţi se opriră ca fulgeraţi cînd îl zăriră şi se prăbuşiră prosternaţi la pămint. Doar el era Hunab Ku, descendentul Zeilor, El însuşi un Zeu printre muritori. Hunab făcu alene din mînă o jumătate de salut, ce fu întîmpinată oricum de urale puternice. Se gîndi că poate nu ar strica să coboare la o plimbare, dar cînd îşi aminti ca erau 400 de trepte pînă jos şi, mai ales, pînă sus la întoarcere, îi pieri cheful. Poate mîine...  Oare să ordone o execuţie ceva? Dar pe ce motiv? De plouat ploua regulat, recolta era bogată, oamenii erau mulţumiţi... Sau poate că ploua prea mult? Hmmmm...

Văzu o furnică ce luă în piept primele trepte. Miji ochii să vada cine se apropia, dar se învioră curînd cînd recunoscu penele verzi ale Marelui Preot Zipacna.

-  Popocatepetl, Măria ta! gîfîi acesta peste o oră în faţa împăratului. Expresia uzuală de salut îşi trăgea numele de la vulcanul care pufăia de secole dînd bineţe localnicilor. Sau poate că vulcanul îşi luase numele de la salut. Nimeni nu ştia exact şi, de fapt, nici nu interesa pe nimeni.

- Popocatepetl Zippy dragă!, exclamă vesel acesta. Ce veşti ai din partea iubitului meu popor? Ce mai e nou acolo jos, printre muritorii de rînd?
Marele Preot încă îşi mai trăgea răsuflarea. La vîrsta lui, urcatul nenorocitelor astea de trepte îl seca de energie. „ Cine o fi fost idiotul care le-a făcut” gîndi, „luaşi-ar în fiecare zi 400 de vergi la fundul blestemat pe lumea ailaltă”.

- Măria ta, Soarele nostru! Trebuie să discutăm despre soarta lui Gukumatz!

Împăratul se foi neliniştit. Acest Gukumatz era considerat de unii un nebun inofensiv, alţii însă credeau cu tărie că este un element subversiv ce are ca singur scop distrugerea întregii civilizaţii Maya.  Se apucase vasăzică, de capul lui, fără a fi măcar preot, să întocmească un calendar ce se întindea pe milenii şi în care, de capul lui aşa, prezicea dispariţia pînă şi a ultimului picior de mayaş. În acest moment, deşi aruncat în închisoare, nu încetase să lucreze la calendarul său, adăugînd noi şi noi ciudăţenii la predicţiile lui.

-  Ce e cu Gukumatz? Ce a mai făcut?

- Trebuie executat Măria ta, făcu fioros Zipacna. Lumea începe să vorbească. Trebuie dat un exemplu. Dacă se vor răscula?

- Vrei să spui că se pot răscula împotriva mea, Zeul lor, Soarele lor? răcni împaratul. Poate tu eşti acela care trebuie executat, stimabile Mare Preot!!. Pufni încîntat în sinea lui văzîndu-l pe Zippy chircindu-se de spaimă. „Ei hai că ziua asta nu e atît de proastă cum părea”, se înveseli, dar nu lăsă să se vadă nimic în afară.

- Nimeni nu se atinge de Gukumatz! Voi cugeta la soarta lui, iar decizia mea va fi lege!

Zipacna icni într-o plecăciune grăbită şi o zbughi atît de repede la vale pe scări încît de mirare că nu se duse de-a berbeleacul pînă jos.

Gukumatz îşi plimbă privirile rătăcite pe cerul înstelat. Fixă sticlos o cometă ce traversă rapid bolta, se aplecă şi scrijeli grăbit cu băţul în podeaua de pămînt.

Făcu ochii mari, se sprijini de perete şi îsi spuse: „ Nu se poate! Nu se poate! Pînă aici... scăpare nu mai e...”

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

-  Ai găsit? bătu nerăbdător din picior Pop Cornel.

Janosz îşi trase cu greu răsuflarea. ”Bună dimineaţa şi ţie, cum a fost călătoria, că eşti pe drum de 24 de ore” de parcă drumul de la Murmansk la Mahmudia era floare la ureche. Era nebărbierit de nu mai ştia cînd şi ar fi dat orice pentru o cafea fierbinte. Ruşii ăştia,  ştiu să bea ca nişte diavoli, dar de o cafea adevărată nu aveau habar. Se trezeau din mahmureală cu altă beţie...

Dar ce căuta prietenul nostru Janosz atît de departe? Ce legătură putea să fie intre celebrul Institut din Mahmudia şi un loc atît de îndepărtat? Iată ce vom afla cît de curînd...

Pop Cornel lucra la o nouă teorie referitoare versiunea mayaşă a sfîrşitului lumii. Ceva îl intriga în traducerea oficială a textului, dar nu avea nici o dovadă. Şi totuşi, îl zgîndărea un puternic sentiment că ceva lipseşte.

După nopţi nedormite, în cutia poştală sosi un mesaj anonim care îl puse pe jar. Acesta îl informa ca în Murmansk ar exista în muzeul local o scriere ce ar putea schimba complet părerile concepute deja despre evenimentele descrise de mayaşi. Ataşată era o poză neclară a ceea ce părea a fi o tăbliţă din piatră similară celor folosite de civilizaţia disparută sud-americană. Cine şi de ce îi trimisese mesajul, era dincolo de aria de interes a lui Pop Cornel. Se putea ocupa de asemenea amănunte sîcîiitoare şi mai tîrziu. Iată deci că Pop îl urcase pe Janosz în primul avion cu destinaţia Moscova, urmînd ca de acolo să se descurce cum o şti pînă la graniţa cu eschimoşii, cu bugetul redus de care beneficia Institutul.

Găsise Janosz ceea ce trebuia? Iată ce murea să afle odată şi Pop Cornel.

Janosz scoase cardul din aparatul foto, îl introduse în laptop şi direcţionă documentul catre imprimantă la rezoluţie maximă. Pe măsură ce informaţia apărea, Pop Cornel o sorbea rînd cu rînd. Nu încăpea îndoială, scrierea era mayaşă. La sfîrşit, exclamă puternic:

-  DA!!! Apoi se întoarse către Janosz:

- Pregăteşte-te, plecăm in America de Sud!!!!

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul