marți, 31 decembrie 2013

O noua inventie - ultimul episod

Tepes, spumegind de furie,  isi chema capitanii.

- Daca mai apare bufonul acela pe aici sa ma traga de mina si sa umble cu dracovenia aia de aparat prin fata mea, sa il popriti imediat, pe el si pe cine o mai veni ca tovaras. Si sa pregatiti imediat tepe pentru ei. Daca astia sint conducatorii tarei pe viitor, sa dea Dzeu sa imi incapa mie pe mina… Ii invata eu ce merita asemena jivine.
Intr-un valatuc stirnit ca din senin, aparura deodata, total nestiutori de soarta pregatita, intreaga multime a senatori, deputati si ministri. Toti o luara la fuga catre Tepes, doar-doar de-or ajunge primii sa se traga in poza, sa apara in presa ca fiind preferati inaintea celorlalti de marele voievod!

- Sa ne traiesti, Maria Ta, strigau, impingindu-se si punindu-si piedici.
- Sa va traiesc, sa va traiesc, zimbi Tepes sardonic. Pe ei, baieti! Si sus cu ei, sa aiba priveliste….

………………………………………………………………
Pop Cornel o mai urmari citeva momente in tacere pe crainica. Apoi, cu un oftat din rarunchi, inchise televizorul. Tare ar fi vrut sa se opreasca aici, dar nu-l lasa constiinta. Sa I se strice dispozitivul din greseala… Hmmm, ce bine ar fi fost.

Ofta inca o data si potrivi timerul la citeva minute dupa sosirea buclucasilor in timpul lui Tepes.

“Sper ca macar le va servi de lectie sperietura asta… “
………………………………………………………………
Citeva zile mai tirziu, senatorul Vatraru gasi la el pe birou, uitat ca din intimplare, un cronologiu.

“Vom calatori in timp, dar nu in vremea lui Vlad Tepes” jubila el… “Vom merge la Burebista! Si vom lua si niste sticle de vin cu noi, sa stie ca sintem oameni de bine. Parca asa am invatat la scoala, ca era mare iubitor de vin! “

O noua inventie - Episodul 4

Mardare iesi vijelios din cladire dar nu se indrepta catre vila sa luixoasa din Baneasa, ci dadu soferului indicatii catre cumnatul sau, Alecu.  Nu intelegea cum s-a maritat proasta de sora-sa cu un pirlit ca asta, care mai era si tot timpul pe capul lui – ba ca vrea bani pentru mobila, ba ca s-o duca pe sora-sa la shopping la Paris. “ Ca pe Lipscani le sta in git, ... lor de sarantoci” pufni cu dispret.
Cu toate astea, iata ca era o ocazie perfecta sa incerce dispozitivul de calatorie in timp pe spinarea altuia. Ca doar n-o sa riste el ca fraierul, nu?
………………………………………………………………………………
Istorisirea entuziasta a lui Alecu despre intilnirea cu Horea il convinse insa in intregime. Desigur, acesta sarise partea in care fusese bagat la zdup citeva ore si galetile de apa rece turnate in cap. Se prezenta ca un mare mentor si sfatuitor al conducatorului iobagilor si ce mai, era clar ca stramosii abia asteptau pe cei din viitor ca sa invete de la ei adevaratul mers al treburilor.

Ideea implantata de Pop Cornel prinse contur. Da! Va merge cu toti colegii din  guvern si parlament, la o poza cu Vlad Tepes! Cine era cel mai invocat domnitor roman? Pe cine cereau masele ca exemplu de tarie? Vor arata astfel ca ei il au pe Tepes de partea lor, iar prostimea ii va aclama ca niciodata!
Iar el… el va merge inainte sa pregateasca terenul… el va fi primul care va stringe mina si se va poza cu Tepes, spre invidia viermilor din opozitie si a celor citiva colegi care considerau ca ascensiunea sa nu se baza in totalitate pe..hmm… meritele sale catre popor.
……………………………………………………………………………
Intilnirea cu Tepes mersese bine dupa parerea sa, chiar foarte bine.  Se plimbase pe sub tepele cu boierii (nu prea placuta privelistea totusi, dar inaltatoare “hihihi, si la propriu si la figurat”) facu citeva poze si il anunta pe Tepes ca se va intoarce imediat cu “toate persoanele responsabile de bunul mers al tarii din timpul sau, ca sa il povatuiasca despre cum trebuie el, Tepes, sa isi conduca in modul ideal, businessul. Ma rog, asta cu businessul nu cred ca a inteles-o… Oameni vechi, ce sa ii faci”
Se precipita catre bufet pentru a-si anunta colegii, dar spre neplacuta sa surpriza se pare ca si cei din opozitie aflasera ceva, pentru ca erau toti in par… TOTI! Inclusive presedintele, cum nu fusesera niciodata in nici un plen al parlamentului, guvernului, etc si iar etc. Blestematii, scrisni, macar ma voi asigura ca numele meu va fi primul publicat la intoarcere.
Se repezi sa se aseze cit mai in fata (imediat dupa presedinte si prim ministru)  in sirul pregatit de calatorie si, in timp ce se pregatea sa apese butonul, isi asternu un zimbet sarbatoresc pe fata. "Ne vor astepta cu piine si sare, ca pe mari oaspeti". Numai el isi pusese si o cocarda tricolora in piept - va iesi in evidenta in poza.
……………………………………………………………………………

O noua inventie - Episodul 3

Senatorul Mardare iesi vesel pe usa bufetului. Mincarea fusese excelenta si citeva firimituri ii mai ramasesera inca agatate de gusa. Se uita in treacat in una din oglinzile imense de pe pereti, se scutura indiferent si porni maiestuos pe coridor catre biroul sau. Asistenta sa ar fi trebuit sa fie deja gata cu cafeaua si spera sa termine repede intilnirea cu seful MIT, acest ultracunoscut si totusi nu foarte vazut, Pop Cornel.  Avea chef sa plece mai devreme “prea multa munca extenueaza, nu face bine la sanatate” se gindi, mingiindu-se pe burdihanul sau voluminos.
Intra in birou cu aerul Titanicului spargind valurile, il masura dintr-o privire pe omul subtire cu privirea de gheata ce se ridica in intimpinarea sa si paru sa nu dea importanta zimbetului acestuia care nu era totusi vizibil insotit si de restul fetei.
-          - Cu ce va pot fi de folos, draga domnule Pop? Inteleg ca vreti sa discutam despre o noua descoperire a institutului Dvs? Despre ce e vorba de data asta? Marirea productiei de peste?
       Si rostogoli un sir de gilgiituri zogomotoase care ar fi trebuit sa fie un ris foarte amuzant dupa parerea sa.
Fata lui Pop Cornel ramase imobila. Nu era prima data cind ignoranti aflati in pozitii inalte luau in bataie de joc numele MIT (Mahmudia Institute of Technology)  si cautau posibilitati de reducere a bugetului acestuia. Ba chiar unii dintre ei mergeau atit de departe incit il confundau cu mai putin cunoscutul MIT American (Massachusets Institute), desi nimeni nu ar fi crezut ca o asemenea eroare grosolana ar fi posibila, fie si in mintea unui total necunoscator .
-          - Calatoria in timp, domnule senator, zise scurt si astepta efectul asupra interlocutorului sau.
Acesta il privi cu neincredere. Oare spilcuitul asta il lua peste picior? Pop Cornel ii intinse insa citeva fotografii ce ii infatisau pe Decebal, Mircea cel Batrin, Mihai Viteazu si Cuza.
-         - Va asigur, zise Pop domol, ca sint perfect autentice. Deoarece va admir in mod deosebit (si aici forta un zimbet amabil) m-am gindit sa va dezvalui Dvs aceasta descoperire… Ma gindesc la capitalul electoral ce ar putea fi, fara indoiala asociat Dvs . Tin sa va multumesc in acest fel pentru onoarea de a ne reprezenta in Senat si, in general, pentru activitatea dvs si a colegilor.
Mardare simti ca I se umfla ochii in cap. O, da!!! Sa fie cel care anunta lumii o asemenea veste… Dar stai! Un rinjet I se lati peste fata
-          - Draga domnule Pop Cornel… de ce nu imi lasati mie dispozitivul sa il prezint comisiei stiintifice, si sa ne vedem de exemplu miine la aceeasi ora?
-          - Excelent domunle senator, accepta Pop Cornel. Iata si un al doilea dispozitiv ce poate fi testat. Asa se seteaza momentul in timp in care doriti sa va intoarceti  - ginditi-va numai, cum ar fi sa apareti in poza cu Vlad Tepes?

O noua inventie - Episodul 2

Pop Cornel si Janosz priveau dindaratul tufisurilor padurea de tepe asternuta in fata. Cronologiul arata anul 1459, iar in fata lor ar fi trebuit sa fie curtea Domneasca a Tirgovistei, in prima zi a Pastelui. Ziua in care Vlad Tepes se hotarise sa se razbune pe boierii tradatori, responsabili de moartea tatului si a fratelui sau mai mare. Asta insemna ca reusisera sa produca falia temporala, numita Pop-Vattacukor, si pentru prima data sa faca o calatorie in trecut!

In mod uimitor insa, Pop Cornel nu parea sa exulte de bucurie. De parca nu ar fi avut nici o indoiala asupra functionalitatii faliei, parea mai mult preocupat sa se asigure ca este exact in momentul planificat inapoi in timp. Mai arunca o privire grabita catre vinzoleala din jurul tepelor apoi ii facu semn lui Janosz sa seteze aparatul pentru revenirea in present.
“Totul merge ca pe roate baiete…. Totul merge ca pe roate”, gindi el tirindu-se inapoi, umar la umar cu Janosz.
Spre deosebire de seful sau, Janosz tremura pur si simplu de emotie. “Cel putin premiul Nobel… Vom fi inca si mai cunoscuti ca pina acum… Iar implicatiile sint de-a dreptul fantastice! Vom putea sa corectam greselile majore ale istoriei…. Dar cite si mai cite nu putem face! Poate chiar vom reusi faza a doua, a calatoriei in viitor!
Se uita cu un respect adinc la seful sau, a carui teorie privind producerea de microgauri negre multiple pentru generarea faliei temporale fusese absolut geniala.
-  E timpul sa afcem publica descoperirea, baiete, zimbi Pop Cornel
-  Catre Academia Oamenilor de Stiinta, Organizatia Inventatorilor. Forurile internationale… pregatesc imediat comunicatul! se grabi Janosz insufletit.
-  Nu baiete…. Zimbetul lui Pop Cornel deveni  si mai subtire. Anunta-l te rog pe senatorul Mardare.
NUMAI pe senatorul Mardare. Este foarte important (si accentua “important”) ca nimeni altcineva sa   nu stie, inca, de inventia noastra.  

joi, 14 noiembrie 2013

O noua inventie - Episodul 1

Horea privea ginditor catre zidurile Devei, unde nobilii se baricadasera cu intariri puternice.  Grea sarcina sa patrunda! Rasculatii, impreuna cu Closca si Crisan, asteptau rabdatori semnul lui, incredintati de talentul sau de comandant.
Printre rinduri se isca o vinzoleala… se pare ca unul dintre tarani tinea mortis sa isi croiasca drum pina la Horea.  Acesta facu semn si oamenii se desfacura in laturi, lasindu-l pe strainul in haine ciudate sa se apropie.
Acesta se opri la citiva pasi departare, se sprijini cu miinile de genunchi citeva clipe sa isi capete rasuflarea, apoi se indrepta mindru si se prezenta:
-   Mardare Alecu, zise  si intinse mina… Presedintele Asociatiei 341 din Colentina… Ruda cu deputatul Mardare.. Ma rog, nu stiti dvs… e mare stab la guvern.
 
Domne, trebuie sa va felicit, sinteti cel mai tare! Daca ati sti cum astia cu bani nu vrea  sa plateasca la intretinere… Niste nesimtiti, facu cu lehamite din mina… Da’ ma bucur sa vad cum ii aranjati pe astia din vremea voastra. Sa stiti domne, nu ne-ar strica sa veniti in secolul nostru. Da’ mai bun ar fi Tepes.  Ati auzit de Tepes, nu? intreba grijuliu. Ca stiu ca bozgorii astia nu va lasa la scoala. Ei stie ca noi sintem mai destepti ca ei, nu vrea sa ne ridicam domne. Si acu e la fel, da’ lasa ca le aratam noi lor! Isi umfla bombastic pieptul: Ca miine intram in Budapesta daca ne mai supara! Ce, e de capu’ lor? Sa ii inveti minte mai Horica tata, asa le trebuie .
Horea il fixa uluit… De unde mai rasarise si aratarea asta?... Horica? El, capetenia rasculatilor?
Apoi incruntindu-se, se intoarse catre Closca si Crisan:

- Fratilor… Ori ii bolund, ori ii trimis de-al grofilor sa ne afle gindurile… duceti-l sa il puneti dupa gratii… Mereuas numa, sa nu devina mai rau, ca ii cam sticlesc ochii… Cred ca s-o tipat in cap, ori acu ori l-o tipat ma-sa cind era prunc…
…………………..
Janosz Vattacukor dadu sonorul mai incet la televizor si se intoarse catre Pop Cornel.  Acesta  batea darabana in bratul scaunului in timp ce colturile buzelor ii zvicneau din cind in cind. Cei doi se aflau intr-unul din birourile celebrului MIT (Mahmudia Institute of Technology), binecunoscutul si invidiatul centru de cercetare.

-  Credeti ca are legatura cu noi, sefu? Intreba Janosz timid.
- Mai mult ca sigur baiete… Mai mult ca sigur… raspunse Pop Cornel privind tinta chipul crainicei care isi continua imperturbabila pe muteste, buletinul de stiri dupa ce anuntase disparitia in conditii necunoscute a intregului guvern, precum si a majoritatii parlamentarilor.


duminică, 15 septembrie 2013

Antenutza zilei

Fraza zilei:

Tibor Selymes, dupa meciul Steaua - Sageata Navodari:

"Nu am cuvinte... pe cuvint!"

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Legea lui Murphy

Fac ochisori azi dimineata, foarte dimineata pentru o zi de simbata (adica pe la 7 jumate) si, daca tot m-am trezit, zic sa ma ingrijesc de prima prioritate a zilei, anume sa pun de cafea.
Numai ca surprizaaa... apa la robinet ioooc.
Incerc repede toate robinetele... si toate scot un hiriit aducator de fericire de-a lungul tevilor goale. Pun apa minerala pentru cafea, pe la baie mai e ceva rezerva strategica, dar insuficienta.
 
Cit imi beau cafeaua din picioare, sun la mama soacra: Curge apa la Dvs? Pai curge, ce-are sa nu curga? Ce bine, ca la noi nu ... Vin si eu sa iau niste bidoane, aveti ceva bidoane goale prin casa? Pai nu prea am, la ce sa le tiu? Am unul parca si mai e unu de douazeci de kile. Ce sa fac mama soacra cu ala de 20 de kile, ca imi rupe spinarea sa il urc 4 etaje pina la mine... Haideti ca il iau macar cu 10 kile in el si vad eu....
 
Ma caut si eu prin casa, dar ca naiba cum se intimpla nici eu nu am, asa ca il golesc pe ala in uz prin sticle de jumatate... Cum se face ca atunci cind nu imi trebuie, sint tot timpul vreo 3-4 goale... Intre timp, suna mama soacra ca a gasit ea, sa vin sa le iau.
 
Afara ploua rupere de nori, eu plec in mineca scurta si in papuci. Conduc pina la soacra-mea, prind toate semafoarele pe rosu, incarc 6 bidoane de apa si repejor inapoi, prind toate semafoarele din nou pe rosu, ajung acasa.
 
Sa iau doua, sa iau patru... Hai sa iau patru ca mai bine decit sa mai cobor in 10 minute dupa inca doua... ca trebuie la bai, la bucatarie....
 
Urc 4 etaje, repede ca sint copiii singuri in casa...deschid usa gifiind victorios si... in acel moment, se aude apa tisnind pe robinetul lasat special deschis.
 
Morala: Dormi dreaq in weekend cum trebuie, nu te mai trezi cu noaptea in cap...

Antenutza zilei

... de ieri de fapt.
La stiri se anunta ca Lance Armstrong, in urma acuzatiei de dopaj sistematic, a fost obligat sa returneze medalia de bronz cistigata in 2000, singura de altfel.
 
 
Si ma intreb atunci...cum mai nene, te dopezi "sistematic" si nu reusesti sa iei decit o amarita de medalie de bronz??? Asta este o palma pe obrazul celor care se dopeaza numai din cind in cind si cistiga, iata, merituos un aur sau un argint.
 
Pe de alta parte, ce sa zic... Si eu cind ies la bicicleala cu amicii, ma dopez cu niste beri si tot de-abia pot sa fac vreo 100 de kilometri intr-o zi...

vineri, 13 septembrie 2013

Vineri 13

Azi e vineri 13.
Ziua Pompierilor. Brrrr...

Sa zicem ca nu fac nici o legatura... :)

luni, 9 septembrie 2013

History Channel. Sau numai Channel

Cind deschid teveul, tastez intotdeauna 312 - locatia pentru History Channel. De aici, in functie de cit de interesant/neinteresant se prezinta, o iau inapoi catre NG si Discovery. Dar intotdeauna pornesc cu History.

Prima ridicare din sprinceana am avut-o cind au introdus Camionagiii gheturilor... ce legatura? M-am gindit ca poate mai incolo descopera ceva mumii inghetate, sau rucsacul lui Robert Scott, sau pe Yeti?
Nu.

Au aparut apoi Oameni cu topoare... Hmmm... poate dau jos niste copaci in jungla si descopera vreo piramida mayasa?
Nu.

Mai incoace, Razboiul depozitelor... ok, interesant, dar...
In avalansa, Razboiul depozitelor din Texas, Asii amanetului din Louisiana, Tapinarii.... Hoooooo!! Ptrrrr!!!

There is no more History in History Channel... O iau din ce in ce mai des la vale spre celelalte canale, ca sa descopar ca si Discovery si NG s-au corupt cu emisiuni gen Bagaje la licitatie si alte asemenea...

Si eu care acum citeva luni eram culmea indignarii ca RDSul le refuza transmisia celor de la Discovery, compatimind din rindurile UPC-stilor pe sarmanii abonati RDS ramasi fara acces la cultura.
Am ramas surprins insa cind am urmarit emisiunile de pe Digi si Viasat. Tot ce asteptam de la atit de super consacratele si pretentioasele canale, se gaseste pe Digi, in volum mult mai mare, profesionist facut si pe alese.

Si totusi imi e teama sa trec la RDS.... daca reincepe History sa emita ca pe timpuri si n-o sa am nevoie de Digi si de Viasat???

miercuri, 21 august 2013

Nu, eu nu sustin economia romaneasca

Ca de fiecare data cind se deschde un market Lidl, apar in presa/forumuri voci ce depling soarta produselor romanesti si cer imperios sa le cumparam pe acestea, "sa sustinem economia romaneasca" si sa boicotam produsele straine de la (de ex.) Lidl.
 
Mda... Sa o luam incet:
Produsul romanesc este creat tot de o firma particulara, ce are logistica, infrastructura, angajati etc. Tinind cont ca angajatii din RO sint platiti (mult mai) prost decit cei din Germania, ca cheltuielile cu transportul sint (mult mai) mici ca sa ajunga de la Bucuresti la Galati decit din Munchen, si ca in general, cam toate sint la costuri mai mici,  ma intreb atunci de ce citeodata malaiul/ciocolata/ciorapii/berea made in Germany sint mai ieftine decit cele made in Ro.
 
Si tragind propriile mele concluzii, deduc ca nu imi baga nimeni bani in buzunar sa subventionez eu personal produsele romanesti in dauna celor mai bune si mai ieftine din afara.
 
Si voi avea unele mustrari de constiinta numai atunci cind toti mesterii vor da gauri cu ElectroArges in loc de Bosch.
 

imPerfect

Daca as fi fost eu in locul lui Chirila in drum spre mare, si as fi facut schimb de masini cu grasu', sint convins ca in loc de tipa aia buna ar fi aparut maica-sa...

duminică, 28 aprilie 2013

Alb si negru

Ce frig e... de-ar veni odata caldura...
Bai da' ce cald e, nu se mai poate... de-ar fi ceva mai frig...
 
Numai de n-ar ploua, ca iesim si noi la o padure, la ceva in vara asta...
Dar ce seceta frate, nu se mai face nimic in agricultura...
 
Ce-as vrea sa ninga, sa fie zapada maare si aalba, frumoasa ca atunci cind eram copil...
Bai da ce zapada nenorocita, cit a nins bai frate, nu mai pot sa scot masina din parcare, pe strada e jale...
 
Faata, ce pantofi frumosi mi-am luat... Abia astept sa ies cu ei la petrecerea lui Nelu...
Ai naibii pantofi, abia astept sa ajunga acasa sa ii arunc din picioare, nu mai pot de durere
 
Ce frumos e in Delta, superb, pelicani in zbor, stoluri de lisite, iar pestele... Trage o nebunie!
Vai ce m-au mincat tintarii, sint piscat tot, n-am dormit toata noaptea, in viata mea nu mai calc pe aici...
 
Ce masina smechera am frate, cea mai tare! numai piele, clima de aia bi-zone, super tare!
Bai ce ma fac ca nu-mi mai permit sa platesc ratele la ea, ce sa mai zic sa ii mai bag benzina...Nu mai zic ca trebuie haine la copil...
 
Ce naspa ca m-am nascut in Romania, ma duc sa lucrez la nemti, aia sint tari frate....
Am venit in tara sa ma tratez la dinti ca in Germania nu ma lipesc...
 
 
 

Antenuta zilei

La frizerie... TVul pe o Antena, Prigoana o face pe fosta consoarta albie de porci.
Frizerita catre colega ei: "O iubeste ma, cu adevarat saracu'..."

marți, 8 ianuarie 2013

Antenutza zilei - povestea Imperiului Britanic

Pe un post TV educational (Viasat History parca) un nene intreaba cu patetism: Cum a fost posibil ca un popor atit de mic (cel englez adica) sa construiasca un imperiu atit de mare?
 
Raspunsul real, desi evident, pare-se ca nu figureaza pe lista de motive pe care tine sa le insire in emisiune.
Acesta este... femeia britanica!
 
Daca va mirati cum asa, va spun din nou ca este clar ca lumina zilei. Pai, incercati sa vi-l imaginati, de exemplu, pe fermierul John care vine de la cimp si o vede acasa pe consoarta, Edith. Si cind baga de seama a nu stiu cita oara ca parca este el in oglinda, poate doar cu barba ceva mai scurta , normal ca la un moment dat pune mina pe ceva si ori porneste la rascoala, ori la razboi, numai sa aiba motiv sa o taie de acasa. Marii regi au profitat de aceasta pornire (atit de usor de inteles si pentru ei, ca nici printesele lor nu dadeau pe-afara de frumusete, dovada atitea tablouri demonstrative pe care si vopseaua refuza sa se invecheasca) si au zis ca e rost de pretext sa se furiseze si ei. "Ma duc mama pina la colt sa iau piine... cum care colt? India colt cu Burma, mama! Promit ca ma intorc repede... Cel mult in 5 ani!"
 
Dupa care, inainte de batalia cu dusmanul, le-au zis intelegator baietilor:
"Uite ce e, flacai... Daca nu cistigam, ne intoarcem acasa. Daca ii batem insa, ne invirtim de stat pe aici o vreme, dupa aia poate mai dam de altii si spunem ca ne-au provocat si tot asa... O lungim si noi cit se poate".
Dupa asa un discurs motivational, e de inteles acum pentru toata lumea cum a luat nastere un imperiu atit de vast.
 
Bine-bine, veti spune, dar daca ne gindim la alte imperii, cum a fost cel spaniol, acolo cum mai e povestea? Ca orice s-ar spune, spanioloaicele numai urite nu sint... Iar de focoase, oho! sau mai bine zis, ole!
 
Ei, aici e intr-adevar alta istorie... Sa facem asadar din nou un execitiu de imaginatie, desi cercetatorii britanici pretind ca se bazeaza pe fapte reale:

Vine saracul Jorge de la una mica, unde s-a simtit si el bine cu amicii... Cind ajunge acasa, sa isi reverse dragostea asupra preaiubitei sale jumatati, iata cum sare Carmencita:" Unde ai umblat? Magarule! Iar ai stat toata ziua in circiuma?? Sau te pomenesti ca ai fost pe la Lolita aia care umbla cu fusta scurta? Lasa ca va stiu eu! Nu stiti sa faceti nimic decit sa va hliziti! Cind repari sopronul, puturosule, ca se tin sipcile numai in balegar?"
 
Ei, saracul Jorge... Azi asa, miine iar asa, tot a fost lucrat la psihic, pina cind intr-o zi a rabufnit:
" Gata! pina aici! Nu poti sa ma bati asa la cap tot timpul! Am si eu nevoie de spatiul meu personal!"
 
Si uite asa si-au creat spaniolii spatiul lor personal...
Pentru cine nu stie, acesta poarta astazi numele de Atlantic.