Cele două babe se
apropiară şontâc- şontâc de trecerea de pietoni. Semaforul se schimbă pe roşu,
dar una dintre ele continuă totuşi impasibilă sa înainteze către mijlocul străzii,
in timp ce tovarăşa ei se opri nehotărâtă pe trotuar.
Ajunsă într-un
târziu pe partea opusă, prima bătrânică se răsuci cu greu – mai bine zis işi
intoarse capul odată cu tot corpul si făcu semn: - Hai, ce stai? Acu te apucă
să ţii cont de semafor, ce să zic, se strâmbă sugestiv şi dădu a lehamite din
mână.
Interpelata se
uită ruşinată la culoarea roşie, dar scutură îndărătnic din cap şi rămase pe
loc.
După o scurtă
pauză, adăugă ţinând mâna într-o parte la gură, chipurile pentru a transmite
mesajul cât mai privat cu putinţă:
– Nu vezi că sunt ăştia p’aici, ca a fost
accident ? şi arătă discret cu degetul către cei doi poliţişti care le priveau
încruntaţi din maşina parcată la câţiva metri distanţă.
