Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Uscativul introduce memory stickul in laptopul folosit pentru prezentari, apoi se rezema de spatarul scaunului si isi aprinse trabucul.

Primele imagini incepura sa curga pe ecran. Trei tineri cu zimbete imbecile clefaiau niste sandwiches pe fundalul siglei McDonalds. Twy se intoarse nedumerit spre Jack:

-What the f... is this shit?

- Reclame sefu, ridica Jack din umeri... Stiti ca stam prost cu bugetul... N-avem incotro, trebuie sa fim commercials.

Twy ofta.

Situatia asta din CIA era mai dezastruoasa ca niciodata. Bunaoara, un asasin primea de la magazie numai doua gloante, iar daca ajungea sa il foloseasca si pe al doilea, i se oprea din salariu. Cutitele erau numai din cele chinezesti, cum sa iei cuiva beregata cu o tocitura? Plus ca daca i se rupea lama, trebuia sa faci justificare in scris si sa aduci alta de acasa. De fapt, trebuia sa aduci doua... Criza ca asta, clar nu mai fusese.

Exact aici intervenea planul lui. Sa convinga guvernul asta de hirtogari ca trebuie sa bage bani ca lumea, altfel, well... Goodbye supremacy. Asadar trebuia creata psihoza cu sfirsitul lumii, indusa panica, poate-poate iesea de un razboi pentru resurse sau macar niste omoruri decente. Ehei... Ce vremuri erau odata, cind il rezolvasera pe Dudaev cu o racheta teleghidata. Acum, costul rachetei aleia ar acoperi cheltuielile pe 3 ani.

-          Putem sa sarim peste ele, man? Cine ne vede daca ne uitam sau nu?

Jack facu un semn cu capul in spate. Cei trei tineri cu priviri imbecile clefaiau pe scaunele din spate, asigurindu-se ca reclamele curg conform costurilor suportate de client.

Din fericire, transmisia de date incepu si, pe masura ce Jack dadea monoton explicatiile, Twy se incorda in scaun.

-      ADNul recoltat de beespy arata ca e vorba de Janosz Vattacukor, ceea ce inseamna ca cel de linga el este nimeni altul decit...

-          Pop Cornel, completa Twy ginditor. Deci MIT este pe urmele dovezilor lasate de Gukumatz. Daca descopera adevarul, planul nostru poate esua. Nu trebuie sa lasam sa se intimple asta. Toti agentii disponibili sa ia cite o bicicleta de la magazie si sa ii intercepteze.

-          Biciclete boss? E vorba de Sierra Madre...

-          Correct man... Sa ia mountain bikes atunci. 

  ----------------------------------

Janosz si Pop se apropiara de intrarea in grota. De citeva zile, remarcasera citiva men in black pe bikes ce se furisau pe urmele lor dar ramasesesra cu totii in pana de cauciuc si dat fiind ca nu aveau rezerve, ii pierdusera pe traseu.

Desenul de pe documentul lui Pop se potrivea perfect cu traseul. Se afundara pina cind ajunsera la punctul indicat cu un X grosolan.

-          Aici trebuie sa fie dovada de la Gukumatz, sopti Pop. Sapa!

In mai putin de citeva minute, ladita de cupru se ivi privirilor lor, iar o lovitura scurta desfacu incuietoarea primitiva. Tablita metalica dinauntru avea gravate clar, dupa atita vreme, mesajul peste veacuri al lui Gukumatz:

-          Omenirea va intra in umbra. Chupacabra va domni si, daca nu va fi invins, nu va mai fi intoarcere. Ascultati sunetele grotei si veti intelege...

Cei doi se concentarra, dar nu auzira nimic deosebit. Apoi, paru ca un vuiet usor se lega in ceva ce parea o voce umana. Incet, pe masura ce pricepeau cuvintele, parul li se zbirli:

„Ancorat în realitate şi raportat la sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludeaza meandrele concretului. Un prostănac poate fi de fapt un om inteligent care calcă în străchini, ai inteles mai draga animalule?”

Cei doi se privira ingroziti si strigara intr-un glas: CHUPACABRA!!!!!!!!

-----------------------------------

In acest timp, Jack isi turna o ceasca de cafea black, asa cum ii placea lui. In timp ce sorbea prima inghititura, se gindi ca mesajul ajunsese la destinatie. De la atentionarea lui Pop Cornel in legatura cu documentul din Murmansk, pina la aflarea adevarului in ceea ce priveste sfirsitul lumii. Acum, viitorul era in miinile lor. Vor reusi sa faca ceva pentru a scapa lumea de Chupacabra si de acolitii lui, sau prostia umana va domina pentru totdeauna alegerile viitoare?

Numai timpul ce va veni va putea da raspunsul…

Termina cafeaua, se ridica si semna bonul de cumparare pentru 20 de camere chinezesti pentru mountain bikes.

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje


„Trebuie neaparat sa vorbesc cu nebunul asta”, gindi imparatul. „Asta e culmea, ultima lui prezicere deja ma da pe spate”. „La ce oare ar trebui sa ma intereseze pe mine ce se va intimpla peste 8 baktuni (cind o fi aia, naiba stie... iaca na daca nu mi-a placut la scoala). Dar daca hotomanul asta de Mare Preot se apuca sa bata cimpii, va trebui sa sacrific pe cineva”. Ofta. Sincer, l-ar fi sacrificat cu placere pe Marele Preot Zipacna fara cine stie ce pretexte savante. Trebuie sa se gindeasca la ceva in sensul asta, neaparat. Prea il calca pe nervi.

Hunab Ku cobori in sila cele 400 de trepte, insotit de suita imperiala (din care din fericire faceau parte si cele 3 noi neveste – cel putin pe ultima uuuuuf...  n-avea de gind sa o schimbe anul asta) si se indrepta spre inchisoarea oficiala.

Gukumatz il intimpina cu aceeasi privire ratacita pe care i-o cunostea si care, nu stia de ce, ii impunea respect.

-          Ia zi tata, care e treaba? Wazzup? facu smechereste imparatul, incercind sa dea un ton mai de gluma. Marele Preot tusi infundat in semn de protest.

„Mda”, se incrunta Hunab Ku. „Mare brinza sa fii imparat daca nu poti sa ai colo o placere. Las'ca mai vedem noi”.

-          Ce e cu ultima prezicere? continua pe un ton oficial, demn de un mare conducator ce se afla.

Gukumatz il fixa si spuse balmajit:

-          Am vazut viitorul pina la sfirsitul timpului. Dincolo de maya, omenirea va evolua si va involua, oameni importanti vor aparea si disparea, mari descoperiri se vor afla, iar omul va ajunge dincolo de ceruri. Dar mai departe este sfirsitul. Caci semnele au aratat ca lumea nu va mai fi.

-          Si cind va fi asta, prietene? Intreba curios Hunab Ku.

-          La sfirsitul celui de-al optulea baktun, decreta Gukumatz.

Incurcat, caci atit aflase si el deja, imparatul se indrepta spre Marele Preot.

-          Cind inseamna asta?

      -       Peste 2048 de ani, inaltimea ta, se inclina acesta ca sa isi ascunda dispretul fata de lipsa de cunostinte elementare de matematica ale prea slavitului.

      -       A, da, stiam. Pai atunci nu e asa grav. N-o sa te sacrificam, draga Gukumatz, pentru ceva ce se va intimpla mai tirziu. Dar iti dai seama ca nici nu pot inchide ochii la asta, ce va zice lumea? Ca permit sa se raspindeasca panica? Asa ca te voi exila in Nordul indepartat, in tinutul gheturilor, peste strimtoare. La ce frig e pe acolo, nu cred ca locuitorilor din zona le va pasa prea mult de ... orice vei mai prezice peste 2048, 3072, 4096 sau alti multipli de 2 ^10 de ani. Sa fie la ei acolo.

      -      Gata, facu vesel imparatul, am rezolvat-o si pe asta.

O idee geniala ii veni deodata. Se intoarse brusc spre Zipacna si ii spuse:

-          Mare Preot, te insarcinez sa il conduci pe Gukumatz pina la locul exilului. Numai in tine am incredere, continua mieros. Stiu ca ma pot..hm-hm... baza pe tine. Iti dau bani de drum si sa ai grija la canibali! N-am vrea sa ne lipsim de prezenta voastra atit de ..hm... draga noua.

Savura o clipa satisfacut uitatura complet imbecila pe care i-o arunca Marele Preot apoi, intorcindu-se catre nevasta preferata, ii facu cu ochiul. "High five baby!" Toate se aranjasera cum nu se poate mai bine...

---------------------------------

Gukumatz, ramas din nou singur in camaruta lui, se gindi: "Trebuie sa ajung in munti sa las mesajul pentru cei ce vor veni... I-am vazut pe cei doi ce pot intoarce soarta lumii..."

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Mai aveau cel putin 1 ora pina la imbarcarea catre Mexic via Heathrow, asa ca Pop Cornel cauta din ochi un scaun liber. Mormai nemultumit. La cite mii de euro il costau biletele pentru el si Janosz, ar fi apreciat macar o priza de alimentare si un wireless. Dar nu, capsomanii astia de au proiectat aeroportul s-au gindit ca toti nu au altceva de facut decit sa se zgiiasca bovin pe geam la avioane, la ce le-ar folosi o amarita de priza? Cit despre wireless, in afara de Viena putea sa dea cu tunul si nu ar fi gasit asa ceva nicaieri in lume. Decit contra muls cardul.

Janosz privea cu coada ochiului si putea ghici ca seful lui nu e in cele mai bune toane pentru a fi abordat. Il rodea curiozitatea sa stie ce era cu documentul cu pricina, dar se pare ca trebuia sa mai astepte. Pop, la nervi, era o bomba cu ceas care astepta doar un prilej sa explodeze.

Se asezara intr-un final pe doua locuri si Pop scoase laptopul incercind sa profite de putinul timp permis de baterie. In acel moment, se apropie un tinar zimbitor care se protapi in fatal lor si incepu:

-                      Dati-mi voie sa ma prezint, as dori sa va aduc la cunostinta oferta bancii noastre in ceea ce priveste un instrument de plata…

Pop Cornel zimbi subtire. In sfirsit, victima asteptata statea nestiutoare in fata lui. Treizeci de secunde mai tirziu, orice zimbet pierise de pe fata tinarului, care isi cauta déjà alti musterii la mai mult de 5 porti distanta.

Nesperat, Janosz intrezari prilejul. Deschise gura, dar inainte sa apuce a rosti ceva, Pop se intoarse spre el si ii sopti:

-                      Sintem pe urmele unei descoperiri revolutionare. Documentul fotografiat de tine contine afirmatia  ca in prezicerile mayase nu e vorba de sfirsitul lumii, ci e ceva mai abstract… s-ar traduce prin sfirsitul unui fel de a fi, dar nu sint sigur de sens. Traducerea aproximativa ar fi “sfirsitul erei asa cum a fost cunoscuta”. Trebuie sa ajungem intr-un anume loc indicat in document, unde s-ar afla solutia acestei enigme. Acolo este esential sa intelegem despre ce e vorba si sa impartasim lumii adevarul.

-          Si ce ne asteptam sa gasim acolo? sopti la rindul lui Janosz.

Pop ridica din umeri fara a mai raspunde. Ar fi vrut sa aiba macar cea mai vaga idee.

-----------------------------

Doua zile mai tirziu, cei doi eroi ai nostri se indreptau cu o harta locala in mina spre o zona pustie din Sierra Madre. Insecta de marime unei albine plana nehotarita deasupra lor, apoi deodata localiza punctul asteptat pe gitul lui Janosz, se repezi, intepa si se ridica rapid.

Janosz se pocni cu sete, dar prea tirziu. Tintarul ala urias sau ce o fi fost isi luase deja zborul. La naiba cu zburatoarele astea, parca trecusera cu toate pe la Cernobil, asa erau de imense.Ofta. Ii era dor de un tintar romanesc, care sa bizie asa finut, si nu sa le ciuruie cortul cum li se intimplase peste noapte.

-------------------------------

La o inaltime sigura in aer, insecta desfasura o mini-antena si initie protocolul de comunicatie prin satelit. La celalat capat, datele incepura sa curga pe server. Un angajat sobru, la costum negru si cravata, copie totul pe un memory stick si se indrepta grabit spre sala sumbra de sedinte. Deschise usa fara sa bata, intra si inmina stickul barbatului uscativ cu ochelari, apoi, fara un cuvint, lua loc alaturi de acesta si apasa butonul ce degaja cortina depe ecranul panoramic.

Uscativul nu era numeni altul decit Twy „Light” Sagason, seful CIA, iar sobrul Jack „Ass” Laurel, adjunctul sau.

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

Împăratul şedea tolănit pe covorul gros, în timp ce îşi mîngîia plictisit penele din coroană. Nimic deosebit pe ziua de azi, nimic pe cea de ieri… Ce mai viaţă de împărat era şi aceasta… Să mori de plictiseală şi altceva nimic. Căscă, se ridică şi se duse spre ieşire. De aici, din vîrful piramidei imperiale, putea vedea tot oraşul, precum şi pe locuitorii ca nişte termite mărunte ce mişunau întru slava Sa. Toţi se opriră ca fulgeraţi cînd îl zăriră şi se prăbuşiră prosternaţi la pămint. Doar el era Hunab Ku, descendentul Zeilor, El însuşi un Zeu printre muritori. Hunab făcu alene din mînă o jumătate de salut, ce fu întîmpinată oricum de urale puternice. Se gîndi că poate nu ar strica să coboare la o plimbare, dar cînd îşi aminti ca erau 400 de trepte pînă jos şi, mai ales, pînă sus la întoarcere, îi pieri cheful. Poate mîine...  Oare să ordone o execuţie ceva? Dar pe ce motiv? De plouat ploua regulat, recolta era bogată, oamenii erau mulţumiţi... Sau poate că ploua prea mult? Hmmmm...

Văzu o furnică ce luă în piept primele trepte. Miji ochii să vada cine se apropia, dar se învioră curînd cînd recunoscu penele verzi ale Marelui Preot Zipacna.

-  Popocatepetl, Măria ta! gîfîi acesta peste o oră în faţa împăratului. Expresia uzuală de salut îşi trăgea numele de la vulcanul care pufăia de secole dînd bineţe localnicilor. Sau poate că vulcanul îşi luase numele de la salut. Nimeni nu ştia exact şi, de fapt, nici nu interesa pe nimeni.

- Popocatepetl Zippy dragă!, exclamă vesel acesta. Ce veşti ai din partea iubitului meu popor? Ce mai e nou acolo jos, printre muritorii de rînd?
Marele Preot încă îşi mai trăgea răsuflarea. La vîrsta lui, urcatul nenorocitelor astea de trepte îl seca de energie. „ Cine o fi fost idiotul care le-a făcut” gîndi, „luaşi-ar în fiecare zi 400 de vergi la fundul blestemat pe lumea ailaltă”.

- Măria ta, Soarele nostru! Trebuie să discutăm despre soarta lui Gukumatz!

Împăratul se foi neliniştit. Acest Gukumatz era considerat de unii un nebun inofensiv, alţii însă credeau cu tărie că este un element subversiv ce are ca singur scop distrugerea întregii civilizaţii Maya.  Se apucase vasăzică, de capul lui, fără a fi măcar preot, să întocmească un calendar ce se întindea pe milenii şi în care, de capul lui aşa, prezicea dispariţia pînă şi a ultimului picior de mayaş. În acest moment, deşi aruncat în închisoare, nu încetase să lucreze la calendarul său, adăugînd noi şi noi ciudăţenii la predicţiile lui.

-  Ce e cu Gukumatz? Ce a mai făcut?

- Trebuie executat Măria ta, făcu fioros Zipacna. Lumea începe să vorbească. Trebuie dat un exemplu. Dacă se vor răscula?

- Vrei să spui că se pot răscula împotriva mea, Zeul lor, Soarele lor? răcni împaratul. Poate tu eşti acela care trebuie executat, stimabile Mare Preot!!. Pufni încîntat în sinea lui văzîndu-l pe Zippy chircindu-se de spaimă. „Ei hai că ziua asta nu e atît de proastă cum părea”, se înveseli, dar nu lăsă să se vadă nimic în afară.

- Nimeni nu se atinge de Gukumatz! Voi cugeta la soarta lui, iar decizia mea va fi lege!

Zipacna icni într-o plecăciune grăbită şi o zbughi atît de repede la vale pe scări încît de mirare că nu se duse de-a berbeleacul pînă jos.

Gukumatz îşi plimbă privirile rătăcite pe cerul înstelat. Fixă sticlos o cometă ce traversă rapid bolta, se aplecă şi scrijeli grăbit cu băţul în podeaua de pămînt.

Făcu ochii mari, se sprijini de perete şi îsi spuse: „ Nu se poate! Nu se poate! Pînă aici... scăpare nu mai e...”

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

Sfîrşitul lumii – episodul 1: Descoperirea din Murmansk

-  Ai găsit? bătu nerăbdător din picior Pop Cornel.

Janosz îşi trase cu greu răsuflarea. ”Bună dimineaţa şi ţie, cum a fost călătoria, că eşti pe drum de 24 de ore” de parcă drumul de la Murmansk la Mahmudia era floare la ureche. Era nebărbierit de nu mai ştia cînd şi ar fi dat orice pentru o cafea fierbinte. Ruşii ăştia,  ştiu să bea ca nişte diavoli, dar de o cafea adevărată nu aveau habar. Se trezeau din mahmureală cu altă beţie...

Dar ce căuta prietenul nostru Janosz atît de departe? Ce legătură putea să fie intre celebrul Institut din Mahmudia şi un loc atît de îndepărtat? Iată ce vom afla cît de curînd...

Pop Cornel lucra la o nouă teorie referitoare versiunea mayaşă a sfîrşitului lumii. Ceva îl intriga în traducerea oficială a textului, dar nu avea nici o dovadă. Şi totuşi, îl zgîndărea un puternic sentiment că ceva lipseşte.

După nopţi nedormite, în cutia poştală sosi un mesaj anonim care îl puse pe jar. Acesta îl informa ca în Murmansk ar exista în muzeul local o scriere ce ar putea schimba complet părerile concepute deja despre evenimentele descrise de mayaşi. Ataşată era o poză neclară a ceea ce părea a fi o tăbliţă din piatră similară celor folosite de civilizaţia disparută sud-americană. Cine şi de ce îi trimisese mesajul, era dincolo de aria de interes a lui Pop Cornel. Se putea ocupa de asemenea amănunte sîcîiitoare şi mai tîrziu. Iată deci că Pop îl urcase pe Janosz în primul avion cu destinaţia Moscova, urmînd ca de acolo să se descurce cum o şti pînă la graniţa cu eschimoşii, cu bugetul redus de care beneficia Institutul.

Găsise Janosz ceea ce trebuia? Iată ce murea să afle odată şi Pop Cornel.

Janosz scoase cardul din aparatul foto, îl introduse în laptop şi direcţionă documentul catre imprimantă la rezoluţie maximă. Pe măsură ce informaţia apărea, Pop Cornel o sorbea rînd cu rînd. Nu încăpea îndoială, scrierea era mayaşă. La sfîrşit, exclamă puternic:

-  DA!!! Apoi se întoarse către Janosz:

- Pregăteşte-te, plecăm in America de Sud!!!!

Sfîrşitul lumii – Episodul 2: Gukumatz

Sfarsitul lumii - Episodul 3: Noi personaje

Sfarsitul lumii - Episodul 4: Din nou inapoi in timp

Sfirsitul lumii - ultimul episod: Adevarul

De-abia astept

De-abia astept ca de 4 iunie sa fiu la Vadu sa beau o bere rece la Cherhana cu un bun prieten...
De-abia astept ca de ziua mea sa fiu in localul preferat de pe planeta, Bella Muzica din Brasov...
De-abia astept sa plec in concediu, sa simt miros de cetina si sa imi curat creierii de porcariile de zi cu zi...

Tu.. de-abia astepti sa vina weekendul
De-abia astepti sa treaca ziua asta ploioasa sa poti iesi din casa
De-abia astepti luna august cind pleci la mare....

Cu totii de-abia asteptam. Ne gindim la ceva din viitor si pierdem, zi de zi, clipa prezenta.

Energia si chinezii

Hm…mormăi încruntat Pop Cornel, apoi işi desprinse privirea de la microscopul electronic.

-       Janosz, tu crezi in viata de apoi?

Janosz se uită chiorîş la şeful lui. Oare ce mai cocea de data asta? Chiar şi cind erau in mijlocul unor lucruri atit de serioase ca experimentarea teleportării.

-       Aşa şi-aşa… Adică, mi-ar plăcea sa existe, dar nu prea sint dovezi sa ma convingă.

-       Ce zici de chestia cu conservarea energiei? continuă Pop Cornel lipindu-şi din nou ochiul de microscop.

-       Păi… Are o logică, nu? Daca energia nu dispare, atunci după moarte ea trebuie sa se ducă undeva, şovăi Janosz.

-       Hm… Si asta inseamnă ca ar trebui sa aibă vreo urmă de inteligenţă? Şi  cînd bat din palme transform energia în zgomot… şi totuşi nu am auzit de zgomot inteligent…

“Clar mă ia peste picior” gîndi Janosz şi se hotarî să nu se lase cu una cu două.

-       Dar, dacă energia se conservă, inseamnă ca este o constantă. Dat fiind ca se nasc mai multi oameni decit mor, care ar fi urmarea? “Ha! Acum sa te vad sefu’”

Pop Cornel zîmbi ascuns de microscop. Discuţia mergea exact pe făgaşul prevăzut.

-       Ar insemna că energia pe individ ar trebui sa scadă, nu? aruncă în treacăt o privire spre Janosz

Janosz avea senzaţia că şeful său urma sa ii dea o replică zdrobitoare.

PopCornel ridică în sfîrşit ochii şi începu:

-       Ai auzit de ultimul studiu al cercetătorilor britanici, referitor la explozia demografică chineză? Apoi, fără să aştepte răspunsul negativ, continuă:

-       Statistic s-a dovedit că cei mai multi copii chinezi se nasc în martie. Prin urmare , este normal să scadă dramatic energia totală, prin urmare (îl ţintui triumfător pe bietul Janosz) aşa se explică astenia de primavară!

_______________

Batrina işi aruncă mîinile in aer, scutură palmele de citeva ori şi, in faţa privirilor înspaimintate ale femeii ce o platise sa invoce spiritual soţului decedat, strigă înfiorator:

-       Te invoc, spirite! Arată-te privirilor mele!!!!

Din pîcla fumului de ţigară ce plutea gros in cameră, începu să se inchege o imagine inceţoşată. Părea o figură umană cu ceva ce arăta ca o etichetă imensă atirnată de spate. Pe măsură ce devenea din ce in ce mai clară, batrina desluşi scrisul si bolborosi: Doamne Dumnezeule, asta ce o mai fi însemnînd???

Pe etichetă scria mare si citeţ: Energy Made in China