"Iubesc omenirea. Trecem prin clipe grele, dar am mai trecut prin asemenea momente si am incredere ca omenirea va reusi, ca intotdeauna, sa le depaseasca. Sa nu uitam ca fiecare implinire mareata a fost, la inceput, o simpla idee in mintea unui singur om. Acesta este mesajul meu catre voi: Sa visati mereu... si sa va pastrati visul intotdeauna!"
Cu aceste cuvinte a prezentat Yanni ultima melodie, One man's dream, din concertul absolut exploziv de la Bucuresti. Un concert in care fiecare membru al echipei a avut ocazia sa isi dovedeasca genialitatea la instrumentul propriu, de la vioara, tobe, chitara electrica, violoncel (absolut demential!), trompeta pina la, neasteptat, harpa! Puteti gasi pe youtube interpretarea neobisnuita a lui Espinola, nu credeam ca se poate cinta in asa fel...
Muzica lui Yanni nu se invata, nu se cultiva. Este pura, in rezonanta cu sufletul. Nu trebuie sa fii dintr-o anumita cultura sau dintr-o anumita zona a planetei. O simti la fel indiferent daca esti japonez sau finlandez. Am avut senzatia ca arcusul viorii taia felii din mine, ma lua intr-un virtej in care gindurile nu mai existau. Solo-ul la tobe din timpul Marching Seasons a fost incredibil. Aplauzele si strigatele de apreciere devenisera o rostogolire continua catre scena, oamenii innebuniti au sarit de pe scaune in timpul The storm, au batut cu picioarele in lemnul podelei strigind Bravo!! Yanni!! Yanni!!... intr-o atmosfera absolut fantastica.
Nu am cum sa dau macar o idee despre ce a a fost acolo... Oameni in virsta si tineri la un loc, toti cu miinile sus, batind din palme, intr-o Zone Arena arhiplina.
Cind Yanni a fluturat mina a ramas bun, am ramas uimit... cum, numai atit, nici macar o ora? M-am uitat la ceas pentru prima data si am incremenit vazind ca se scursesera o ora si 45 de minute... Dupa inca 3 reveniri in uralele spectatorilor, Yanni ne-a transmis mesajul lui de suflet si ne-a parasit, nu inainte de a promite ca va reveni anul viitor.
Intors in lumea noastra gri, imaginea mi-a ramas inca in minte, muzica o mai aud inca in urechi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu