marți, 10 mai 2011

Romanii au talent. Unii mai putin ca altii.

Episodul 1

M-am uitat din intimplare de vreo 2 ori, citeva minute la aceasta emisiune. Fiind cu un televizor care pe post de antena avea in fund o sirma de un metru, nu prindea decit un ProTV puricos, asa ca n-am prea avut de ales.

Am fost (placut) surprins unele aparitii... un baiat cu o voce superba (Narcis ceva pe nume), cei doi atleti solizi care faceau acrobatii, un pustiulica ce mima tobe in microfon...

Aflu acum ceva zile ca romanul reprezentativ pentru talentul nostru national a iesit un baiat care de fapt nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Mai mult decit atit, majoritatea cunoscutilor mei, care se pare ca a urmarit destul de asiduu aceasta competitie, s-a declarat socata, oripilata, uimita, dezamagita etc. "Pai cum?" intreb eu. "Cum s-a decis ca el este cel mai bun?" "A, pai s-a votat de pe telefon, si el a primit cele mai multe voturi. Cum e posibil ca cei mai multi dintre votanti sa il fi ales pe ei??? "

Dragii mei, raspunsul vi-l dau eu. Ca e simplu. Fiecare voteaza pe cel care ii place cel mai mult. Pe cel cu care se identifica.Voi, prietenii mei care v-ati uitat la show, sigur ati avut un preferat, pe cineva care v-a uimit pur si simplu cu calitatile sale.

Si cum si-au zis concetatenii nostri cind l-au vazut pe acest baietas?

" Uite un mediocru. Ca si mine! N-are habar de ce-i ala talent... ca si mine! Nu se remarca prin absolut nimic, e sters pamint, daca treci pe linga el pe strada nici nul vezi. Ca si mine!!! Restul finalistilor au aratat calitati uluitoare, au demonstrat ca sint extraordinari in ceea ce fac. Eu unul nu sint bun la nimic, sint o nulitate, nici nu ma vad din masa amorfa din jur. DA, BAIATUL ALA MA REPREZINTA PE MINE! PENTRU CA SI EU SINT CA EL! PE EL IL VOTEZ!!!! ''n git cu toti ailalti... "

Uite asa s-a ales si presedintele ca e jmeker "ca si mine", si primarele (la noi) ca de 8 ani n-a facut nimic, "ca si mine".


Episodul 2


Aflu tot asa, acu vreo niste saptamini, ca s-a ales reprezentantul nost' la Eurovision. "Cum? Cind??" intreb eu, ca pina acum urmaream cu sufletul la gura preselectia, inca de cind Dida Dragan i-a luat fata lui Laurentiu Cazan (si s-a dus ca atare pe un confortabil antepenultim loc). "Pai de Revelion a fost la TVR votul". Aha... De Revelion... Cind cine mai are oleaca de singe in vene face dracu altceva decit sa stea cu nasu'n teveu. Si deci cine a votat? Aaaa... asa deci...
Am ascultat si eu melodia celor de la Hotel FM. Singurul motiv pentru care nu vor lua ultimul loc ci penultimul este acela ca Moldova ne va da, ca intotdeauna, cele 10 puncte.
Parerea mea...

sâmbătă, 7 mai 2011

Din istoria familiei mele - I -

Mi-am adus aminte aseara de unele povestiri de-ale tatei despre intimplari prin care au trecut bunicul si unii din unchii mei in Razboaiele Mondiale.

S-a intimplat ca astazi au venit ai mei pe la mine asa ca l-am intrebat pe tata:
- Tin minte ca mai demult, mi-ai povestit despre bunicul. Am retinut bine ca a luptat in Primul Razboi Mondial?
- Da, a confirmat tata.
- Si povesteai ceva, o intimplare, cum se oprise la un izvor, singur si a aparut un soldat ungur?
- Nu, nu era un izvor. Era cu plutonul pe Valea Trotusului. Soldatii erau rasfirati prin lastaris, la zeci de metri unii de ceilalti. Tata (bunicul meu adica) s-a oprit la umbra unui copac sa se odihneasca si a lasat arma alaturi. A aparut atunci in fata lui un soldat ungur, cu pusca atintita spre el. Tata a simtit atunci acel fior pe care il ai cind e totul pierdut si tu nu poti face nimic. S-au privit in ochi, fara un cuvint. Apoi soldatul ungur a coborit arma si a disparut la fel de tacut cum aparuse.
- Bunicul ti-a povestit chiar el?
- Da, a ramas marcat de acel moment multi ani...


Iar eu ma gindesc ca poate oricare altul ar fi apasat pe tragaci... o chestie atit de comuna in razboi... Iar eu nu as mai fi fost aici.... Si totusi, acel soldat a trecut mai departe, gindindu-se poate ca si bunicul meu era tot o fiinta umana, cu sotie si copii care il asteptau acasa.... poate ca si pe el.


Nu stiu daca acel soldat a supravietuit razboiului... Daca a avut urmasi, daca acestia au auzit la rindul lor povestea bunicului lor despre cum a crutat viata unui roman in razboi.
Dar daca exista pe undeva, le trimit recunostinta mea pentru fapta petrecuta acum aproape 100 de ani.

Nota: tata s-a nascut cind bunicul meu avea vreo 60 de ani, ca cel de-al 11 lea copil al familiei.

miercuri, 4 mai 2011

Familia, patria cea mica

Sa ne gindim putin... care este factorul stabilizator pentru casnicia romaneasca? Statul, asa cum spune ofiterul starii civile? Amorul, cum pretind poetii?

Un baiat, sa zicem Dorel, se indragosteste de o fata, sa zicem Florica. I s-au aprins lui calciiele cind a vazut-o cu buricu' gol si oleaca de suncute peste pantalonii cazuti in vine. Si ea l-a placut pe el... gelat, ochelari de soare... trening alb... Asa ca se hotarasc sa se casatoreasca. De aici, vom evalua cele mai probabile 2 variante:

Varianta 1. Se muta impreuna la ai lui/ai ei. Ea umbla tot cu buricul gol dar suncutele sint sunci pe doua rinduri, nu se mai machiaza, aranjeaza, parfumeaza ca atunci cind il vrajea pe Dorel. El nu se mai barbiereste, isi schimba hainele la saptamina, bea cu baietii si fluiera dupa gagici pe strada. Basca a facut si el burta. Ea nu gateste, el nu repara. Ai lui/ai ei comenteaza ca ea/el i-a luat odorul si isi bate joc de el saracutul. Dupa un an jumate, nu se mai suporta unul pe altul. Merg la notar si cu noua lege, dupa 30 de zile isi vede fiecare, mutual, de viata lui.

Varianta 2. Se duc la banca si fac credit pentru casa. Dupa un an jumate, si-ar da un sut in c.. unul altuia, dar.... daaaar... au credit pentru casa, pe 25 de ani. Ce sa faca, ce sa faca? de cedat contractul... nu-l ia nimeni, sa vada cu banca... ii jupoaie de vii, si apoi la banii lor... sa se casatoreasca cu altcineva si sa o ia de la capat cu creditul pentru casa? Ia, parca suncile alea nu-s chiar asa de groase, iar daca mai fluiera si el dupa fete... e barbat, nu? Adio, dar ramin cu tine, draga barbatele, draga nevasta, timp de 25 de ani numai Cel de Sus ne va desparti.

Si atunci, nu-i asa? concluzia se impune: bancile, dragele de ele, sint cele care tin pe picioare casnicia la romani. Sa le recunoastem meritul si sa le inchinam un gind bun. Singurul.

Antenutza

Ieri seara, doua doamne pe o banca:

"- Nu, tu nu faci bine. Pai Robert al meu, daca a comentat, ii dau doua peste gura si a tacut!"

Eu acu nu pot decit sa sper ca Robert era fi'so... ca daca era barba'so si si-o lua asa peste bot... nasol!

Oricum, daca a comentat... asa-i trebe. Sa zica ele ca stie!

marți, 3 mai 2011

Curatenie la Justitie

Nu... nu chiar la acea curatenie pe care o asteptam cu totii ma refer, chestie care oricum deja tine de Cel de Sus prin apartenenta la categoria miracolelor...

Azi de dimineata, cum stateam eu la semafor in dreptul Tribunalului, vad cu placuta surprindere 3 lucratori curatind trotuarul din fata institutiei. Cum in continuare stateam, ca acolo e semafor serios, casc gura ca erau si pe partea mea, deci nu ma chinuiam sa imi rasucesc gitul prea tare... si-i vad cum se apropie incet-inceet, in linie, de marginea trotuarului. Unde, ce facura? Zdriing, aruncara mizeria pe strada. Dupa care se intoarsera ca mai ratasera o bucatica si zdriiing... tot in strada.

Si ma gindeam:

Cum sa faca altfel saracii... pai daca asa au vazut si ei mai sus?

Se da cu matura in vazul lumii... si se baga mizeria sub pres.


sâmbătă, 30 aprilie 2011

Film rus: The Brest Fortress

Spuneam ca am primit de la un prieten, pe mail, mai multe linkuri de pe youtube cu filme rusesti subtitrate in romana. Asa ca intr-o seara ne-am asezat comod in fata monitorului LED de 23 de inch si am dat click pe primul dintre linkuri.


The Brest Fortress, productie 2010, prezinta (in viziunea ruseasca, bineinteles) primul asalt german asupra Uniunii Sovietice prin atacul fortaretei Brest, aflata la granita estica a Rusiei. Povestea este spusa de catre unul dintre supravietuitori, la acea vreme un copil de trupa dintr-un regiment incartiruit in Brest.


Filmul are o capacitate deosebita de a te absorbi in actiune inca din primele minute, de a surprinde trairile personajelor: relaxarea unei zile de duminica (fanfara, tineri dansind fara grija, baietelul cu ochii dupa Anja); panica si dezorientarea in mijlocul bombardamentului si al gloantelor inamice; disperarea parintelui care si-a ratacit copilul fara a sti daca se mai afla sau nu in viata; determinarea de a lupta stiind ca nu exista nici o sansa de izbinda.


As putea observa citeva paralele cu Pearl Harbor: viata linistita de zi cu zi crezind ca dusmanul e departe, atacul neasteptat, eforturile supraomenesti de a organiza o rezistenta impotriva inamicului, patriotismul si eroismul personajelor...


Dincolo de oarescare inadvertente istorice (am citit apoi mai multe despre faptele reale) The Brest Fortress ramine unul din cele mai bune filme de razboi vazute de mine, unul dintre cele mai bune filme rusesti si, mai ales, filmul cu care am restabilit contactul cu cinematografia rusa dupa mai bine de 20 de ani.


Trailer


Movie (cc si selectati Romana pentru subtitrare)


LE: Funny comment: "i though there were gonna be titts in this movie" :))




Amice, esti...idiot!

Azi am fost cu sotia sa bem o cafea la Nic-Nic, profitind de 30 de minute libere.
Comandam din mers 2 espresso cu frisca dupa care ne asezam pe terasa la etaj, la o masa cu vedere spre Dunare.

Dupa vreo 5 minute, vine feciorul si, spre uimirea noastra, intreaba:
- Ma scuzati, nu am retinut exact... doriti frappe sau cafea ness?
- V-am cerut espresso, in nici un caz frappe... vrem cafea calda.

Dupa inca vreo 10 minute, vazind ca nu mai apare cu cele cafele (in conditiile in care in tot barul erau ocupate in total vreo 4 mese si erau mai multi chelneri decit oaspeti) il strig usor enervat:
- Nu va suparati, cit dureaza pina faceti 2 cafele? Sa stiu daca mai asteptam aici sau ne mutam in alta parte!
Apare in sfirsit, cu ce credeti? Cu 2 frappe-uri!
L-am bestelit in timp ce privea bovin, dar am zis hai, bem frappe-urile ca timp sa mai asteptam alta cafea nu mai avem.

Dupa inca 5 minute, la masa vecina feciorul se impiedica si sparge o tava cu farfurii, pahare sau ce naiba avea pe ea ca s-a auzit numai zgomot de sticlarie facuta tandari.

Amice, esti... probabil nepotul patronului, ca alta explicatie nu gasesc pentru prezenta ta acolo.