vineri, 19 martie 2021

Fetița cu ochi albaștri

 

Avea probabil în jur de 10-11 ani, o față lătăreață și negricioasă, un păr neîngrijit, împrăștiat în toate direcțiile, o rochie ponosită ce fusese cu multă vreme în urmă de culoare roșie, dar acum bătea într-un maroniu incert, si niște ochi de un albastru neobișnuit de intens.

Sărea când într-un picior, când în celălalt, fredonând o melodie numai de ea știută, cu un zâmbet copilăresc pe buze.

La apropierea unui trecător, se opri brusc, mai țopăi o dată apoi, luându-și o față serioasă, ceru pe un ton grav cu vocale alungite:

-  Neneaaa, dăă și miaaa un baan....

Nenea deschise gura dar, surprins de ochii intens albaștri, se holbă câteva clipe. Apoi își băgă capul între umeri și mormăi sec N-am!”

Fetița își lăsă pentru o clipă buzele în jos, dar apoi își porni din nou jocul pe melodia ei șoptită.

-          - Dăăă și miaaa un baan...

Dar oamenii se opreau blocați de privirea ei ruptă din cer și apoi treceau mai departe, scoși pentru un moment din indiferența lor.

Un domn se apropie de ea cu o sacoșă, se lăsă ușurel să vină cu ochii la nivelul ei și ii spuse cu blândețe

-          - Măi copilă... Uite aici ceva jucarii ramase de la nepoata mea... sunt cam jumulite dar poate iti plac...

-          - Multumesc, răspunse sfioasă fetița, neobisnuită cu un asemenea gest. Băgă nerăbdătoare mâna in sacoșă și scoase o păpușă măricică, jumulită de fosta proprietară, cu părul cam smuls și cu un pantofior lipsă. Multumesc, spuse ea din nou cu ochi stralucitori.

Ținând păpușa de o mână, sări din nou de câteva ori apoi se trase la umbră, se așeză pe bordură cu păpușa în brațe, o ținu cu fața către ea si începu să o învețe încet, ca o litanie:

-          - Dăăă și miaaa un baan...

Din buzunărelul de la piept scoase o hârtie de un leu si o strecură pe sub rochița păpușii. Îi zâmbi fericită, apoi ridicandu-se, începu să se invartă pe un picior, murmurându-si melodia...

2 comentarii:

  1. Povestea ta in cantec:
    https://www.youtube.com/watch?v=4JLGfUiQ1Qk

    Traducerea google:
    Se spunea că este un pic simpla, fiica păstorului local.
    Se ascundea într-o căruță, cu ochii care vedeau departe
    Și asta i-a speriat pe copii.
    Vorbea singură pe planeta ei, cu vocea unei păpuși.
    Noi, copiii, am fost proști, ne-am ascuns pentru a asculta
    Ce a spus ea.
    Dă-mi mâine niște pâine.
    Dă-mi ochi să văd cerul albastru, dă-mi mâna ta.
    Dă-mi un câine care să mă placă
    Și doar un prieten care să fie drăguț, dă-mi mâna.
    Spuneam că este un pic simplist, dar când văd ochii pierduți
    Oameni care populează planeta cu inimi de câini bătăiți
    Îmi amintesc că aud această voce revenind la mine.
    Dă-mi mâine niște pâine.
    Dă-mi flori să pictez, dă-mi mâna ta.
    Dă-mi pietre albe pentru fiecare duminică.
    Dă-mi un zâmbet ca să nu mor, dă-mi mâna ta.
    Dă-mi niște lemne ca să-mi fac acoperiș.
    Dă-mi un câine să mă placă, dă-mi mâna ta.
    Dă-mi pâine și foc de lemne.
    Dă-mi ochi să văd cerul albastru, dă-mi mâna ta.
    Dă-mi pietre albe și pietricele gri.
    Dă-mi un zâmbet ca să nu mor, dă-mi mâna ta.

    RăspundețiȘtergere