Filip e un tinar din Macedonia.
Locul de nastere al Maicii Tereza (putini stiu ca e originara din Skopje, din mama albaneza si tata vlah -minoritatea romana).
Am vorbit mult impreuna despre tarile noastre, despre asemanarile, deosebirile dintre ele si dintre popoarele noastre.
Care deosebiri? Putine ca mod de a gindi, de a fi. Multe cauzate de trecutul recent si zbuciumat al fostei Iugoslavii.
Filip arata exact ca un roman. Pe strada, n-ai face nici o diferenta. Si totusi, istoria din spatele lui nu este comuna multora dintre noi.
In 2001, Macedonia a fost sfisiata de razboi civil. In urma episodului Kosovo, 500.000 de refugiati albanezi au fost primiti frateste aici, ridicindu-si corturi la granita si beneficiind de servicii de asistenta medicala si hrana. Numai 100.000 s-au reintors. Restul au ramas si au pretins drepturi asupra teritoriului macedonean ocupat. A urmat razboiul, terminat prin interventia americana si negocieri fortate.
Ceea ce a fost odata o zona economica infloritoare a fost distrus. Biserici bombardate, manastiri inconjurate, oamenii dinauntru legati de stilpi si aruncati in aer impreuna cu zidurile. Trecatori prinsi cu forta si "tatuati" in carne vie cu simboluri nationaliste albaneze. Un autobuz cu 23 de muncitori oprit de albanezi, fara a se ma sti vreodata de soarta acelor oameni.
O bucata de istorie despre care noi nu stim nimic, sau mult prea putin. Atrocitati comise la citeva sute de kilometri de granita noastra.
Filip si-a petrecut ultimii 7 ani in State, dupa 4 ani la colegiul american din Bulgaria. A fost cistigatorul pe tara al unei burse Soros ce i-a permis studiul in cea mai avansata tara din punct de vedere al democratiei.
Nu a putut ramine acolo pentru ca, fiind macedonean, e considerat o persoana cu risc. Pentru ca provine dintr-o zona instabila.
E o persoana extrem de deschisa la minte, pentru care un om este ceea ce reprezinta ca fiinta umana si nu ca nationalitate. Pentru el, albanez, sirb, macedonean e totuna. Povesteste fara patima, ca un musafir aflat din intimplare in acea zona, in acel timp. Cei 7 ani de democratie si-au lasat amprenta pozitiva asupra modului de a gindi. Nu a apucat sa fie inrait de ura, de durere, de disperare.
Filip e unul dintre aceia ce pot reconstrui o natiune.
Cu conditia sa fie mai multi ca el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu